Instituția Prefectului judeţului Gorj a organizat vineri, 15 septembrie, o discuție cu mediul de afaceri, politic și instituțional pe primul ghid de apeluri de proiecte pe Fondul de Tranziție Justă. Au participat circa 100 de persoane, mai puțin Consiliul Județean Gorj, instituție care gestionează programul.

Concluzia întâlnirii a fost că acest ghid mai poate fi îmbunătățit pentru a putea ajuta cât mai mulți antreprenori. Discuțiile cele mai delicate au fost legate de codurile de activități economice, care nu sunt avantajoase pentru Gorj. Prefectul spunea că este dezavantajos pentru Gorj Ghidul Solicitantului așa cum este acum. 

Astăzi, in Instituţia Prefectului judeţului Gor a transmis adresa cu propunerile la minister, care a fost semnată de 135 de antreprenori.

Textul adresei:

"

Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

În atenția: D-nei. Secretar de Stat Andreea Anamaria Naggar

Direcția Generală Dezvoltare Regională și Tranziție Justă (DGDRTJ),

            Doamnei Alina Costăchescu, Director General

Ref.: Solicitare de modificare a condițiilor impuse de ghidul solicitantului adresat finanțării IMM-urilor din Fondul de Tranziție Justă, prezentat spre consultare în date de 21.08.2023

În urma îngrijorărilor manifestate de întreprinzătorii din județul Gorj, Instituția Prefectului – Județului Gorj a organizat, în data de 15.09.2023, o întâlnire extinsă cu mediul de afaceri local și consultanți, la care au fost invitați toți parlamentarii județului, conducerea Consiliului Județean Gorj și ADR Sud-Vest Oltenia.

La această întrunire au participat peste 100 de persoane, iar îngrijorările principale ale întreprinzătorilor au fost legate de eligibilitatea activităților după codurile CAEN prezentate în actualele anexe la ghid, de cerințele impuse privind angajarea personalului și, nu în ultimul rând, de grila ETF si documentele solicitate. În urma acestei dezbateri s-a concluzionat că este imperios necesar să transmitem către ministerul de resort o listă succintă cu solicitările de modificare a versiunii de ghid al solicitantului publicat spre consultare.

Discuția a fost structurată pe următoarele capitolele: eligibilitatea solicitantului, eligibilitatea proiectului, eligibilitatea cheltuielilor, grila ETF și documente contractare, majoritatea întreprinzătorilor prezenți la întâlnire subliniind că în acest context ei nu sunt eligibili, nu își pot depune proiectele pe care le luaseră în calcul, și, în consecință, aceste fonduri nu vor fi atrase în județul nostru.

Mai jos vă prezentăm succint propunerile de modificare a condițiilor de obținere a finanțărilor:

1.    Despre eligibilitatea proiectului - Extinderea listei cu codurile CAEN eligibile

La discuții au participat întreprinzători care au menționat clar ne-eligibilitatea unor domenii economice pentru firme reprezentative la nivelul județului nostru. Amintim aici următoarele coduri CAEN aduse în discuție și repetate de către mai mulți întreprinzători:

0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;

1071 - Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie;

1812 - Alte activităţi de tipărire n.c.a;

2041 - Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere;

2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;

2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal

2562 - Operațiuni de mecanică generală;

2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.

4222 - Lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații;

5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare;

5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată;

5610 – Restaurante;

7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea;

8553 - Școli de conducere (pilotaj)

8622 - Activități de asistență medicală specializată;

9313 - Activități ale centrelor de fitness;

9329 - Alte activități recreative și distractive;

Pentru o abordare sistemică a acestor solicitări, considerăm absolut necesar ca toate clasele codurilor CAEN de mai sus să devină eligibile, urmând ca o eventuală prioritizare a lor să fie făcută pe criteriul specializărilor inteligente. Având în vedere aceste lucruri, vă prezentăm mai jos o listă centralizată de clase CAEN pe care solicităm să le aveți în vedere pentru a fi încadrate în lista activităților eligibile:

101X - Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne;

1020 - Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor;

103X - Prelucrarea și conservarea fructelor și a legumelor;

104X - Fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale;

105X - Fabricarea produselor lactate;

106X - Fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon;

107X - Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase;

108X - Fabricarea altor produse alimentare;

109X - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor;

141X - Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepția articolelor din blană;

172X - Fabricarea articolelor din hârtie și carton;

1812 - Alte activități de tipărire;

204X - Fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere, cosmetice și parfumerie;

2120 - Fabricarea preparatelor farmaceutice;

231X - Fabricarea sticlei și a articolelor din sticlă;

233X - Fabricarea materialelor de construcții din argilă;

251X - Fabricarea de construcții metalice;

2562 - Operațiuni de mecanică generală;

239X - Fabricarea produselor abrazive si a altor produse din minerale nemetalice n.c.a.

310X - Fabricarea de mobilă;

3299 - Fabricarea altor produse manufacturiere;

421X - Lucrări de construcții a drumurilor și a căilor ferate;

422X - Lucrări de construcții a proiectelor utilitare;

429X - Lucrări de construcții a altor proiecte inginerești;

5210 – Depozitări;

55XX - Hoteluri și alte facilități de cazare;

5610 – Restaurante;

582X - Activități de editare a produselor software;

620X - Activități de servicii în tehnologia informației;

711X - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică legate de acestea;

712X - Activități de testări și analize tehnice;

7410 - Activități de design specializat;

855X - Alte forme de învățământ;

86XX - Activități referitoare la sănătatea umană;

87XX - Servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare;

931X - Activități sportive;

932X - Alte activități recreative și distractive;

Dacă este cazul, întreprinzătorii și-au manifestat disponibilitatea de a prezenta modele de afaceri acoperite de clasele CAEN de mai sus, dar și motivarea asupra potențialului de business în județul nostru.

2. Despre eligibilitatea cheltuielilor – Creșterea limitei procentuale de active necorporale

La capitolul 5.3 Eligibilitatea activităților – subcapitolul 5.3.2 Activități eligibile, se precizează că: „Valoarea eligibilă a activelor necorporale nu poate depăși 5% din valoarea eligibilă a activelor corporale ce fac obiectul proiectului.”

Propunem creșterea procentului de la 5% la 20%, având în vedere faptul că, în cazul anumitor domenii de activitate, activele necorporale pot sprijini IMM-urile beneficiare să își crească nivelul de competitivitate, inovare, eficiență și eficacitate în procesele interne ale companiilor beneficiare.

3. Despre eligibilitatea cheltuielilor – posibilitatea de achiziționare de autoutilitare

O solicitare din partea mai multor întreprinzători a fost și extinderea categoriilor de cheltuieli eligibile, oferind astfel posibilitatea beneficiarilor să achiziționeze auto-utilitare ce sunt direct corelare cu obiectul de activitate CAEN pe care se solicită finanțarea, cu o justificare temeinică în planul de afaceri a fluxurilor de lucru și a necesității achiziției.

4.    Grila ETF – Extinderea claselor CAEN prioritare

Județul Gorj beneficiază de o plajă foarte redusă de coduri CAEN prin intermediul cărora pot obține cele 5 puncte pentru prioritizare, mult mai redusă decât județele vecine cu un profil similar, precum Dolj și Hunedoara.

Cele 3 domenii de specializare inteligentă identificate în cadrul axei prioritare Gorj (Fabricarea echipamentelor pentru telecomunicații / medicină, Electronică și Producția de baterii pentru mașinile electrice) nu sunt corelate cu realitatea economică și socială a județului nostru, ne-existând companii sau expertiză pentru operarea unor astfel de activități.

Cel puțin pentru județele care fac parte din aceeași regiune, Dolj și Gorj, și care au avut parte de aceeași analiză regională pe specializare inteligentă, considerăm că se impune extinderea listei, pentru a nu defavoriza județul nostru. De aceea, vă propunem să analizați posibilitatea extinderii domeniilor prioritare cu alte domenii precum: turism, procesarea alimentelor, producție materiale de construcții.

5.    Grila ETF – Utilizarea materiilor prime locale și/sau provenite din reciclare

În grila ETF se punctează suplimentar:

„a) Se are în vedere și se justifică în cadrul planului de afaceri utilizarea de materii prime secundare în fluxul de producție (materii care provin din procese de reciclare)?”

și

„b) Se are în vedere și se justifică în cadrul planului de afaceri utilizarea de materii prime locale (sursa unor materii prime utilizate în procesul productiv să fie din județ, iar acest aspect se va justifica și demonstra în cadrul secțiunii specifice din planul de afaceri)? ”

Înțelegem perfect dorința finanțatorului de a include proiectele finanțate prin PTJ în ecosistemul economiei circulare pe plan local, însă, concret, de unde trebuie să provină aceste materii prime? Din activitatea industrială deja existentă a solicitantului? Prin achiziția de la un furnizor?

Cum se dovedește, în mod concret, că materiile prime respective provin din procese de reciclare în așa fel încât să nu existe interpretări subiective? Există o pondere minimă a acestor materii prime? Pe ce perioadă se monitorizează utilizarea lor, în caz că furnizorul dispare sau crește prețul nejustificat, fiind firesc ca întreprinzătorul să poată căuta alternative? Ce documente justificative se vor lua in calcul?

În concluzie, aceste criterii generează foarte multe întrebări legate de modul lor de aplicare și de monitorizare, de aceea considerăm necesare clarificări urgente sau chiar eliminarea acestora.

6.    Grila ETF – Rata rentabilității financiare

Acest criteriu trebuie eliminat complet din grila de punctaj sau modificat semnificativ pentru că acest ghid se adresează eminamente companiilor productive și nu microîntreprinderilor prestatoare de servicii, iar astfel de cote de rentabilitate nu le sunt caracteristice. De foarte multe ori, și mai ales când discutăm de rulaje mari, rentabilitate de 5% este un procent foarte bun. A se analiza în acest sens rezultatele financiare ale companiilor din top 100 firme din Gorj.

De asemenea, în urma dezbaterilor curente pe tema modificărilor codului fiscal, chiar reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au declarat că o companie cu peste 30% rata de profitabilitate are șanse să ascundă o optimizare fiscală.

Grila ETF trebuie să încurajeze companiile productive, mature, cu o capacitate solidă financiară și experiență pentru a implementa cu succes astfel de proiecte și pentru a consolida ecosistemul de afaceri din județul Gorj.

7.    Grila ETF – Reducerea procentului țintă de creștere pentru cifra de afaceri și a profitului din exploatare

Înțelegem perfect dorința finanțatorului de a include proiectele finanțate prin PTJ ce vor avea un impact major în economie și vor întoarce comunității o prosperitate cât mai mare, dar știm bine că în acest caz, la scrierea proiectelor, întreprinzătorii vor “licita” la maxim toate criteriile pentru a avea șanse reale de finanțare, iar într-o perioadă cu război la graniță, inflație crescută, contracții sau stagnări ale economiilor țărilor puternic dezvoltate, nu se poate garanta și o creștere a cifrei de afaceri și a profitului cu astfel de valori.

Trebuie să încurajăm companiile să reinvestească profitul pentru scalarea businessului și pentru eficientizarea lui pe termen lung, utilizând metode și utilaje inovative. O perspectivă demnă de analizat o au fondurile de investiții în evaluările lor, unde se ține cont de EBITDA, nu de profit, pentru că vor să analizeze capacitatea companiei de a genera cash.

Alături de criteriul privind rata rentabilității, aceste criterii fac ca prin grila ETF să încurajăm companii care nu sunt în profilul programului de finanțare sau care vor crea ulterior condiții artificiale pentru a putea îndeplini indicatorii în etapa de monitorizare. De asemenea, aceste aspecte pot genera în perioada de monitorizare corecții financiare și litigii multiple.

8.    Grila ETF – Crearea de noi locuri de muncă

Combinând prevederile grilei ETF, pentru un punctaj maxim, o investiție între 3,5 și 5 mil. euro trebuie să creeze peste 80 de noi locuri de muncă, de unde rezultă un grant de maxim 62.500 euro per loc de muncă creat, în cazul unei investiții de 5 mil. euro. Sunt sancționate, astfel, companiile inovatoare cu o productivitate ridicată, fiind favorizate investițiile cu productivitate scăzută, cu manufactură intensă și tehnologizare slabă. 

Solicitam scăderea pragurilor numărului minim de locuri de muncă create, astfel încât să fie încurajate investițiile cu productivitate mare, care pot oferi locuri de muncă durabile, bine plătite, combinate cu o creștere a punctajului privind cursurile de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare sau specializare pentru noii angajați, cât și angajații existenți în cadrul firmei solicitante și care pot crește competitivitatea solicitantului la nivel european, nu doar local.

9.    Grila ETF – Punctaj suplimentar pentru angajarea persoanelor din categorii vulnerabile

Grila ETF oferă un punctaj suplimentar de 2 puncte “Pentru locurile de muncă propuse a fi create solicitantul se angajează să le ocupe cu persoane din cel puțin una din categoriile diferite de mai jos: 

•           tinerii cu vârsta de până la 29 ani, 

•           persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, 

•           femeile, membrii familiei monoparentale, membrii minorităților etnice 

•           persoanele care se încadrează în categoria lucrătorilor defavorizați, a celor extrem de defavorizați și a lucrătorilor cu handicap.”

Angajatorii privați din județul Gorj se confruntă zilnic cu probleme de recrutare de forță de muncă calificată, iar includerea unui astfel de criteriu de departajare la depunerea cererii de finanțare poate să determine toți potențialii beneficiari de finanțare să supraliciteze și să își asume și acest risc suplimentar din dorința de a nu rata oportunitatea unei finanțări.

Întreprinzătorii nu au la dispoziție o situație statistică centralizată pentru a înțelege câte persoane din aceste categorii sunt disponibile pe piața muncii și care este riscul de “canibalizare” a cererii. De asemenea, așa cum sunt perspectivele în Complexul Energetic Oltenia, planul de restructurare nu prevede concedieri colective, doar pensionări anticipate stimulate și de deblocarea aplicării Legii 197/2021, fiind șanse mici ca persoanele de peste 55 de ani, proveniți din domeniul producției de energie sau extracției de cărbune, să își dorească să se reangajeze.

De aceea, propunem un mecanism care să faciliteze angajarea persoanelor din categoriile prezentate mai sus, dar acesta să se aplice în implementarea proiectului, nu la depunerea cererii de finanțare. Spre exemplu, la numărul de noi locuri de muncă asumate prin cererea de finanțare, întreprinzătorului care angajează o persoana din categoriile de mai sus să i se echivaleze bifarea a două locuri de muncă în indicatorii de monitorizare pe proiect.

Astfel, companiile angajatoare sunt stimulate să caute aceste persoane din categorii defavorizate pe piața muncii, dar să nu rămână blocate în niște indicatori asumați fără a înțelege realitățile din piața muncii la momentul viitor implementării.

Pentru utilizarea unui astfel de criteriu, este imperios necesar să fie aduse clarificări asupra documentelor ce vor trebui eliberate pentru a demonstra că lucrătorii se regăsesc în situații de defavorizare sau extremă defavorizare, precum și asupra modului în care se va face verificarea în implementarea proiectului.

10. Grila ETF – Includere punctaj suplimentar vechime activitate în județ

Solicitam includerea unui criteriu cu privire la vechimea desfășurării activității în județul unde se realizează investiția, astfel încât să fie încurajați antreprenorii locali, ce au legături deja cu mediul de afaceri local și care pot folosi cu precădere resurse locale.

11. Documente anexate cererii de finanțare:

I.               Secțiunea 7.4. Anexe și documentele obligatorii la depunerea cererii și Secțiunea 7.6 Anexele și documentele obligatorii la momentul contractării: pentru debirocratizarea procesului de depunere, evaluare și selecție, solicităm aplicarea art. 2 indice 1 din Legea 9/2023, iar acele documente emise de alte instituții (Certificat constatator și Furnizare informații extinse emise de ONRC, certificate de atestare fiscală, certificate de cazier fiscal și judiciar) să fie solicitate de AM/OI de la instituțiile emitente.

II.             Secțiunea 7.4. Anexe și documentele obligatorii la depunerea cererii, autorizația de construire nu trebuie cerută la contractare, cel mai eficient fiind la o perioadă de 6 luni de la semnarea contractului de finanțare sub sancțiunea renunțării la acordul de finanțare.

Se cunosc realitățile birocratice existente și nu își are sens să punem o presiune suplimentară și să pierdem proiecte bune pentru județul nostru din motive ce nu sunt sub controlul întreprinzătorilor.

III.           Secțiunea 7.6. Anexele și documentele obligatorii la momentul contractării: se menționează că unul din documentele obligatorii a se prezenta în etapa de contractare îl reprezintă Certificarea EMAS sau ISO 14001, dacă este cazul. Solicităm explicarea rolului acestei cerințe. Precizăm că certificarea EMAS sau ISO 14001 nu sunt menționate/detaliate în nici o altă secțiune din Ghidul Solicitantului.

IV.           Secțiunea 7.6 Anexele și documentele obligatorii la momentul contractării: pentru debirocratizarea procesului de selecție și contractare, solicităm eliminarea sau modificarea unor documente, după cum urmează:

·       Hotărârea organelor statutare privind aprobarea cofinanțării este inclusă în declarația unică. Poate fi eliminată, fiind redundantă;

·       Legat de scrisoarea de confort angajantă și/sau alte documente, așa cum s-a procedat mulți ani în cadrul Programului Operațional Regional (POR), dovada capacității financiare se prezintă la contractare, nu la depunere, acest document fiind nerelevant în acest moment pentru perioada de la depunere până la contractare poate fi una semnificativă și sunt companii care oferă credite comerciale clienților sau au stocuri și sunt puși în situația de a converti aceste active sub presiune în lichidități, atât la depunere (adică foarte din scurt), cât și la contractare.

De asemenea, probabil dintr-o eroare de redactare, la capitolul 7.6 cu documente solicitate la contractare, dar titlul tabelului este cu documente solicitate la depunerea cererii de finanțare, iar la punctul 5 cu scrisoarea de confort, apare și mențiunea ce poate genera confuzii “pentru proiectele care vor fi selectate in urma evaluării AM această scrisoare va fi reconfirmată si prelungită, dacă este cazul”, nefiind clar dacă acest document este solicitat și la depunere și în evaluare, sau doar la contractare.

Cel mai corect este ca în FTJ să rămână neschimbat mecanismul utilizat deja de mulți ani la POR;

·       Eliminarea cerinței privind certificatul EMAS ori ISO 14001;

·       Planul de monitorizare a proiectului poate fi inclus ca secțiune în planul de afaceri.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată propunerilor venite de la cei peste 130 de întreprinzători gorjeni, care susțin prin semnătură solicitările de mai sus privind modificările aduse condițiilor de acordare a finanțării prin FTJ pentru județul nostru.

Apreciez colaborarea dumneavoastră, fiind deschiși la dialog și îmbunătățiri continue și consider că eforturile noastre comune vor contribui la creșterea impactului generat de FTJ în comunitatea noastră.

Cu respect,

P R E F E C T

     Iulian-Vasile Popescu