Klaus Iohannis nu este singurul președinte de țară care a anunțat în ultimele zile că rămâne în funcție, chiar și după expirarea mandatului. Ceea ce s-a întâmplat în România în acest an electoral trebuie privit într-un context mai larg, în care forțe din afară, că le spunem globaliste sau suveraniste, că le spunem putiniste sau macroniste, că le spunem elgibitiste sau tradiționaliste, ei bine, forțe externe luptă să redeseneze harta lumii. Ca sfere de influențe, dar poate și ca granițe. Este bine că au fost amânate alegerile, ca să ne liniștim și să ne informăm. În România nu a fost o luptă Lasconi- Georgescu, nu a fost o luptă sistem - antisistem, a fost mai mult de atât. 

Georgia: Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a declarat sâmbătă, 30 noiembrie, că nu va părăsi funcţia atunci când mandatul său se va încheia, în decembrie. Consideră că guvernul este ilegitim, deși majoritatea care l-a format a rezultat în urma votului din octombrie, pe alegeri posibil manipulate. O majoritate care a anunțat recent că suspendă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, generând revolte care se lasă cu arestări, inclusiv din rândul liderilor politici. Ca o paranteză, partidul numit acolo pro-rus sau suveranist, Visul Georgian, partidul care a suspendat acum negocierile de aderare, este același care a reușit să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, consolidând parcursul pro-european al Georgiei. Adică un partid pro-european care a devenit euro-sceptic. 

România: Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat vineri, 6 decembrie, că rămâne în funcție și după încetarea mandatului, ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale. Nu știm pentru cât timp, dar estimăm că în jur de trei luni. În România, mandatul președintelui este de cinci ani. O spune Constituția României. Iohannis a depus jurământul pe 21 decembrie 2019. Dar, președintele invocă un alt articol din Constituție, care spune că „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”. Chiar dacă, teoretic, noul parlament se poate întruni până pe 20 decembrie și poate alege un președinte al Senatului, care să asigure interimatul ca șef de stat, practic, articolul 83 din Constituție face referire la un președinte nou ales, nu unul interimar.

Georgia: În Georgia, au fost alegeri parlamentare în octombrie. Partidul etichetat pro-rus, Visul Georgian, a obținut 53% din voturi. Patru partide de opoziție au trecut pragul de 5% și și-au asigurat locuri în parlament. Coaliția pentru Schimbare, Unitate pentru a Salva Georgia, Georgia Puternică și Pentru Georgia au obținut, împreună, 39% din voturi. Prezența la vot a fost de aproape 59%, fiind cea mai mare din 2012, când Visul Georgian a ajuns la putere.

România: La noi au fost alegeri parlamentare pe 1 decembrie, tot cu o prezență record. Au intrat în Parlament trei partide suveraniste, dar care nu au majoritate. La noi, reprezentarea în parlament va fi cam așa: PSD 26%, AUR 20%, PNL 15%, USR 12%, SOS 8%, UDMR 6%, POT 7%, plus minoritățile, cu mici diferențe între Camera Deputaților și Senat. De reținut este că partidele suveraniste nu au majoritate, cele pro-europene au, dar nu prea se înțeleg.

Georgia, 7 decembrie: Doi lideri ai opoziției georgiene pro-europene au fost arestați în a noua zi de manifestații care cer continuarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Partidul de guvernământ Visul Georgian afirmă că demonstraţiile, susținute de partidele pro-europene, reprezintă o încercare de a organiza o revoluţie. Nika Gvaramia, liderul celui mai mare partid de opoziţie din ţară, Coaliţia pentru Schimbare, a fost condamnat vineri la 12 zile de închisoare sub acuzaţia de huliganism şi neascultare a ordinelor poliţiei. Partidul său a anunţat miercuri că Gvaramia a fost reţinut violent şi pe nedrept de către poliţie.

O altă figură a opoziţiei, Aleko Elisaşvili, din partea partidului Georgia Puternică, a fost plasat în arest preventiv pentru două luni. Procurorii l-au acuzat de agresarea unui politician al partidului de guvernământ Visul Georgian, acuzaţie pe care acesta a negat-o. Presa georgiană a relatat că Elisaşvili a fost reţinut de asemenea miercuri seara şi transferat la spital din arestul preventiv, după ce a fost bătut în timpul arestării sale.

Alţi opt activişti ai opoziţiei reţinuţi în ultimele zile au fost acuzaţi vineri de infracţiuni legate de „violenţe în grup”, care sunt pasibile de pedepse cu închisoarea de până la nouă ani, potrivit presei locale.

Vineri seara, mii de manifestanţi georgieni pro-europeni s-au adunat pentru a noua zi consecutiv pentru a protesta faţă de decizia premierului de a suspenda negocierile de aderare la UE, înainte de a fi dispersaţi cu tunuri cu apă de către poliţie, care a folosit şi gaze lacrimogene.

România, 7 decembrie: Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, deși începuse în Diaspora votul pentru al doilea tur. În ciuda polarizării societății, românii au avut înțelepciunea de a sta în casă. Au fost multe apeluri la calm și apreciez, din nou, mesajul lui George Simion, liderul AUR, care le-a cerut românilor să nu protesteze în stradă. Pe 8 decembrie, în România sunt percheziții la susținătorii lui Călin Georgescu și se pare că se lasă cu rețineri. Românii au rămas calmi. Culmea, pe paginile de socializare, mai puși pe scandal par useriștii.

Ca o concluzie, sunt mai multe lucruri pe care nu le știm, decât cele pe care le știm. Și să vrem să luăm decizii raționale, este complicat. Suntem loviți de propagandă din două părți, cel puțin. Bâjbâim printre perdele de fum create de unii sau de alții. Cred că în România nici Georgescu, nici Lasconi, nu au ajuns în turul al doilea fără susținerea unor forțe externe. Dar e ceva ce cred, nu ce știu. Fiecare avem o părere despre ceea ce s-a întâmplat. 

Știu însă sigur că nu îmi doresc să întoarcem țara pe dos, nu vreau arestări politice, nu vreau proteste care să destabilizeze țara. Este o situație dificilă, pe care poate vom reuși să o traversăm cu calm. Vor fi multe provocări, vom fi și noi cât de poate de atenți.

Nu doar în România și Georgia se întâmplă lucruri ciudate, influența rusă se manifestă în mai multe țări. Unii zic că e bine, alții că e rău. Noi zicem că e rău, dar acum ne limităm la a prezenta câteva aspecte.

Ungaria: Guvernul condus de Viktor Orbán a fost criticat pentru legăturile sale strânse cu Rusia, inclusiv pentru sprijinul față de proiecte economice rusești, precum construirea centralei nucleare Paks II, finanțată de Moscova. Ungaria a blocat în repetate rânduri declarații comune ale UE critice la adresa Rusiei, cum ar fi sancțiunile impuse în contextul războiului din Ucraina. Analiștii sugerează că aceste acțiuni reflectă o influență rusă directă sau un interes comun în menținerea unei relații bilaterale apropiate​.

Serbia: Este o țară candidată la aderarea UE, care are o relație istorică apropiată cu Rusia. Belgradul a refuzat să alinieze sancțiunile împotriva Rusiei după invazia Ucrainei în 2022, invocând interese naționale și relații economice. Rusia exercită influență în Serbia prin controlul energetic (Gazprom este principalul furnizor) și prin sprijinul pe care îl oferă Serbiei în problema Kosovo. Susținerea publicului sârb pentru Rusia este utilizată politic pentru a întârzia integrarea europeană și pentru a menține Serbia în sfera de influență a Moscovei.

Bulgaria a fost acuzată în trecut de legături strânse cu Kremlinul prin politicieni din partidele proruse, cum ar fi Partidul Socialist Bulgar. În 2019, un scandal legat de spionaj a implicat acuzații că oficiali bulgari ar fi colaborat cu agenți ruși pentru a bloca inițiative pro-occidentale. Dependința de energie și prezența narativelor proruse în media locală au fost identificate ca metode de influență.

Republica Moldova: În perioada 2014–2020, partidele proruse, precum Partidul Socialiștilor, au promovat o agendă anti-UE și pro-Uniunea Eurasiatică. În 2019, investigații jurnalistice au dezvăluit scheme prin care Rusia ar fi finanțat campaniile unor partide moldovenești. Intervențiile Moscovei urmăresc să împiedice apropierea Republicii Moldova de UE și NATO.

Italia: Partide precum Liga Nordului și unele facțiuni din Mișcarea Cinci Stele au fost acuzate de simpatii proruse, mai ales în contextul invaziei Ucrainei. Documente scurse în 2022 au sugerat că Moscova ar fi finanțat indirect campanii ale partidelor italiene eurosceptice pentru a destabiliza politica europeană. Rusia ar folosi partidele populiste pentru a fragmenta unitatea UE.

Suntem loviți de propagandă din mai multe părți. Despre propaganda rusească se spune că se concentrează pe destabilizarea altor țări, promovând dezinformarea, polarizarea socială și neîncrederea în instituții democratice. În schimb, deși criticată pentru uneori idealizarea proiectului UE, propaganda europeană este mai rar asociată cu dezinformare deliberată. Și totuși, se mai întâmplă. Să fim atenți și să alegem cu înțelepciune și cu reprezentarea faptului că alegem o direcție, nu un om.