Un recent raport al Transelectrica avertizează asupra riscurilor semnificative pentru securitatea energetică a României în anul 2026. Închiderea planificată a unor grupuri energetice existente în Sistemul Energetic Național (SEN), în special cele pe bază de cărbune, fără înlocuirea acestora cu noi capacități de producție, poate afecta negativ adecvanța sistemului energetic național și regional.

Planul de Dezvoltare a rețelei electrice de transport în perioada 2022- 2031, realizat de Transelectrica, confirmă, încă o dată, că lipsa cărbunelui din sistemul energetic naționala afectează serios capacitatea țării noastre de a asigura energia necesară.

Situația se complică în condițiile unor fenomene meteorologice severe, care ar putea duce la creșterea consumului intern de energie și la o disponibilitate redusă a resurselor primare pentru centralele electrice, cum ar fi lipsa vântului sau a apei. Aceste provocări sunt amplificate de posibile întârzieri în programul de dezvoltare nucleară și de eventuale probleme în rețeaua de transport a gazelor naturale.

În aceste circumstanțe, capacitatea de import a rețelei electrice de transport (RET) ar putea deveni critică, fiind insuficientă pentru a acoperi vârful de sarcină și consumul național. Dependența crescută de importuri pentru acoperirea consumului intern ridică riscuri majore, inclusiv lipsa resurselor regionale necesare pentru producerea energiei electrice.

Raportul subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta noi capacități de producție și de a asigura stabilitatea infrastructurii energetice pentru a preveni o criză energetică majoră.

În SEN sunt în funcţiune, din punct de vedere al sursei primare de energie, următoarele tipuri de grupuri generatoare: hidroelectrice, termoelectrice clasice (cu şi fără producere combinată de energie electrică şi termică) bazate pe cărbuni sau gaze, nuclearelectrice, eoliene, fotovoltaice și termoelectrice bazate pe biomasă.

Astfel: - cele mai mari grupuri din sistem sunt unităţile nucleare de 707 MW de la Cernavodă (a doua unitate a fost pusă în funcţiune în august 2007);

- puterea instalată a grupurilor hidroelectrice variază de la valori mai mici de 1 MW, până la 194,4MW (puterea instalată după reabilitare a grupurilor din CHE Porţile de Fier I);

- grupurile termoelectrice clasice au un domeniu larg de variaţie a puterii unitare instalate: de la câţiva MW pentru unele grupuri ale autoproducătorilor, până la 330 MW puterea unitară a grupurilor de condensaţie pe lignit din centralele Rovinari şi Turceni;

- au fost instalate turbine eoliene cu puteri unitare mai mici de 1 ÷ 3 MW, însă prin agregarea unui număr mare de astfel de turbine rezultă centrale electrice eoliene (CEE) care pot ajunge la sute de MW. În staţia de 400 kV Tariverde este racordată şi funcţionează o centrală eoliană cu o putere instalată de 600 MW, clasată drept cea mai mare centrală eoliană terestră din Europa la momentul finalizării.

- La sfârșitul anului 2021, Pi totală în CEE totaliza 3015 MW, iar Pi în CEF însuma 1394 MW, iar centralele pe biomasă totalizau 136 MW.