Seceta severă din această vară a dus la dispariția apei din mai multe râuri din Gorj. Fenomenul se manifestă la nivel național și produce o mare îngrijorare în rândul specialiștilor și a populației.

Din cauza lipsei ploilor din această vară râul Șușița dar și alte râuri din Gorj arată dezolant, ca niște drumuri de piatră, fără pic de apă, acestea dispărând efectiv. Alte râuri sunt parțial secate și, dacă zilele toride vor continua așa cum prevăd meteorologii, sunt șanse mari ca și acestea să dispară. Odată cu apa dispar și peștii dar și multe din plantele sau păsările din zonele afectate.

Un exemplu de râu secat este Șușița, care trece chiar prin Târgu Jiu și care practic nu mai există din cauza secetei. Localnicii care au crescut acolo nu își amintesc să fi văzut astfel de secetă severă până acum iar dacă aceasta va continua le vor putea povesti doar nepoților că pe acolo curgea cândva un râu.

„Un afluent al râului Jiu, Șușița, care avea un debit destul de consistent. Acum suntem într-o albie secată. De vreo două săptămâni nu mai avem nimic debit, nici pietrele ude nu mai sunt”, a spus la Pro Tv Claudiu Fiu, vicepreședintele Asociației Județene a Pescarilor Gorj.

Nici la Cărbunești situația nu e mai bună iar din Blahnița a mai rămas doar albia râului, acoperită acum cu vegetație și stufăriș.

„Am 46 de ani, am copilărit aici și nu am văzut-o niciodată fără un firicel de apă să mai curgă, din păcate e o situație nemaiîntâlnită”, a spus Dănuț Birău, primarul din Târgu Cărbunești pentru sursa citată.

„Apele Române monitorizează în prezent peste 120 de sectoare de râuri mari care au debitele extrem de scăzute sau chiar la zero. Specialiștii spun că, dacă nu va ploua, lucrurile vor continua să se înrăutățească. În prezent 13 sectoare din râurile Jiu, Ialomița și Buzău se află în faza de atenționare- avertizare pentru folosirea apei în industrie, irigații sau de către populație. În aceeași situație se află și 49 de sectoare de pe Dunăre aferente unor localități. Alte 35 de sectoare de râuri importante sunt atent monitorizate pentru că au debitul extrem de scăzut. Situațiile cele mai grave se înregistrează în Oltenia, Muntenia și Moldova”, se arată în analiza prezentată de Pro Tv care a chestionat mai mulți specialiști în domeniu.

Aceștia arată că fenomenul este unul foarte grav pentru că din râuri dispar populațiile de pești, dar și păsările și mamiferele care se hrăneau cu ei. Iar refacerea habitatelor naturale va dura o lungă perioadă de timp.

Galerie foto