Daniel Preda este unul dintre tinerii pasionaţi de poezie. Printre comentariile de la Limba Română, necesare pentru bac, Daniel nu uită să mai aşterne pe hârtie câteva versuri pentru că atunci se simte...liber. Cu toate acestea, Daniel se declară profund dezamăgit de organizarea concursurilor la nivelul judeţului.

Reporter: Cum se numeşte prima poezie?

Daniel Preda: Primele mele poezii au fost despre o echipă de fotbal dar nu erau prea reuşite şi m-am gândit să renunţ o perioadă la poezii şi să mă apuc de proză. Astfel, în clasa a IX-a am scris o proză fantastică intitulată „Visul” care a apărut în săptămânalul „Polemika” şi a fost foarte apreciată de profesori.

Reporter: De ce ai revenit la poezie dacă tot ai avut aşa un succes cu proza?

Daniel Preda: Poezia m-a atras mai mult şi o scriu mai uşor, mă simt mai liber, mă reprezintă mai mult decât proza, motiv pentru care în clas oa a X a m-am reîntors la poezie şi am scris „Declaraţie de dragoste”, o poezie modernă, uşoară pe care i-am dedicat-o unei fete. Aşa am început, cu poezii de dragoste dar acum am început să mă axez pe poezii despre viaţă.

Reporter: Cum au primit profesorii de limba română, din colegiul la care înveţi, talentul tău?

Daniel Preda: Profesorii ne-au criticat la început dar criticile au fost constructive, au criticat o parte din poezii, le-au corectat şi ne-au arătat greşelile. Aşa am început să ne mai perfecţionăm şi noi şi am învăţat cum să abordăm poezia. Apoi, ne-au dat idei de concursuri, ne-au îndrumat şi cel mai important ne-au dat şansa să ne afirmăm în cadrul cenaclului „Altfel”, un cenaclu pe care l-am format în cadrul liceului şi care avea aproximativ 20 de membri plus elevii care veneau din alte licee pentru a-şi prezenta poeziile.

Reporter: Crezi că tinerii poeţi din oraşul nostru au unde să-şi manifeste talentul sau renunţă la el pentru că nu au această ocazie?

Daniel Preda: Sunt o grămadă de scriitori talentaţi în judeţ, tineri poeţi dar care rămân doar la stadiu de cenaclu, şi asta dacă se organizează, sau în revistele şcolii, motiv pentru care cel mai adesea renunţă la talentul lor şi fac cu totul altceva.

Reporter: Dacă ai putea să faci ceva pentru cultura românească, ce ai face?

Daniel Preda: Dacă ar fi să am un anumit rol cu siguranţă aş organiza mai multe cenacluri prin şcoli, pentru că aşa se descoperă micile talente, aş organiza mai multe concursuri reale fără relaţii sau pile şi aş numi un om care să nu facă altceva decât să supervizeze buna funcţionare a lor.

Reporter: Care este poetul tău preferat şi de ce?

Daniel Preda: Îmi place Bacovia pentru că este un poet simbolic şi simbolist dar nu îmi place neapărat mesajul poeziilor lui ci construcţia versului. În materie de dragoste Eminescu este şi va rămâne întotdeauna cel care mă reprezintă.

Reporter: La ce concursuri ai participat şi ce locuri ai obţinut?

Daniel Preda: „Tinere condeie”, la Tismana, locul 1 în 2008 şi locul 2 în 2009, la „Polemika”, locul 2 la poezie dar am participat şi cu proză, în afara judeţului la Piteşti, Suceava, Braşov dar nu mi s-au comunicat rezultatele. Cu proza fantastică „Visul” am participat şi în Franţa la un concurs.

Reporter: Ai spus că poeziile tale sunt despre viaţă, ce anume te inspiră?

Daniel Preda: Trebuie să recunosc că mă inspiră foarte mult muzica hip-hop pentru că este singura muzică care are un mesaj şi nu mă refer la viaţa de cartier ci la mesajele realiste şi nu acelea siropoase.

Reporter: Poţi să îmi zici câteva din versurile care îţi plac cel mai mult?

Daniel Preda: „Viaţa te face să râzi/ Dar uneori îşi arată colţii cariaţi / De la ciocolată şi chipsurile rumegate zilnic/ Viaţa te face obez dacă uiţi să te mişti”.

„Înăbuşit de dragoste sau de soare/ Mă gândesc la tine...căldură mare! / Razele soarelui mă ard, mie mi-e dor/ Nu ştiu cum să ajung la tine”.