Reabilitarea DN66 este împiedicată de efectuarea unor săpături arheologice ce se impun în două zone, la ieşirea din municipiul Târgu Jiu şi la intrarea în Bumbeşti Jiu. În aceste zone au fost descoperite vestigii arheologice importante, drept pentru care până la finalizarea cercetărilor nu se vor putea efectua niciun fel de lucrări de reabilitare a tronsonului de drum. Mai mult decât atât, nici Ministerul Culturii nu a dat avizul pentru efectuarea acestor lucrări.

Dat fiind faptul că în apropierea oraşului Bumbeşti Jiu sunt vestigii arheologice, firma Comsa Sau, societatea spaniolă care a câştigat licitaţia pentru reabilitarea acestui tronson, a fost obligată să solicite conducerii Muzeului Judeţean Gorj efectuarea de lucrări arheologice pentru descărcarea de sarcină arheologică. Pe circa 4 km de drum, între restaurantul cunoscut sub denumirea de Castrul Roman şi intrarea în Bumbeşti Jiu nu se vor putea efectua lucrări de reabilitare. De câteva săptămâni se efectuează cercetări arheologice în zonă şi acestea se vor întinde până la începutul toamnei, în septembrie.

Săpăturile au început de trei săptămâni

Practic, reabilitarea acestui tronson este blocată. „Anul acesta, datorită lucrărilor de reabilitare a drumului DN66 am primit autorizaţie arheologică pentru cercetare arheologică preventivă în toată zona tronsonului de drum Bumbeşti Jiu-Rovinari. Ne-am deplasat cu reprezentanţii firmei spaniole în zonă, le-am specificat că este vorba de aşezarea civilă a Castrului de la Bumbeşti Jiu - Vârtop. Săpăturile au început de circa trei săptămâni, după ce se va epuiza săpătura arheologică, ne vom adresa Ministerului Culturii pentru a cere de la Comisia Naţională de Arheologie să ne dea o soluţie. Până nu se va da certificatul de descărcare arheologică nu se vor putea efectua lucrări de reabilitare în ceea ce priveşte drumul, la podeţe se poate. S-ar încălca legislaţia în vigoare. Sperăm ca la sfârşitul lunii august să încheiem aceste săpături”, a declarat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj.

După finalizarea săpăturilor arheologice în zona respectivă, reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj vor trebui să întocmească un raport de specialitate, iar în baza celor descoperite, Ministerul Culturii va putea da sau nu avizul pentru reabilitarea şi chiar extinderea părţii carosabile a drumului.

Alte săpături arheologice

Cercetări arheologice se vor face şi în Iezureni, acolo unde în anii ’90, în urma unei cercetări arheologice preliminare a fost descoperită o aşezare specifică începutului erei bronzului. Este vorba de 10-20 de metri de pe DN66 care nu vor putea fi de asemenea reabilitaţi. Săpăturile se vor efectua aici abia după finalizarea cercetărilor la celălalt sit arheologic. „Şi în zona Iezureni mai avem reperată o aşezare din epoca bronzului şi sperăm să apară situl, deoarece pe harta arheologică a judeţului apar noi puncte arheologice şi sperăm să apară şi alte puncte arheologice în zona Târgu Jiu-Rovinari. Există posibilitatea ca această aşezare să se fi întins până în apropierea drumului. Este o aşezare din perioada culturii Glina, la începutul epocii bronzului. Şi aici tot aşa, abia după ce Ministerul va da avizul se va putea trece la reabilitarea drumului. În rest, pe tronsonul Târgu Jiu-Rovinari, vom supraveghea şi în cazul în care apar fragmente ceramice sau altceva de natură arheologică, vor fi oprite lucrările pentru efectuarea săpăturilor arheologice”, a precizat directorul Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan.

Extinderea drumului nu afectează situl, deocamdată

De la începerea săpăturilor în zona Bumbeşti Jiu-Vârtop şi până în prezent, în perimetrul băilor romane au fost descoperite deja anumite obiecte specifice civilizaţiei romane. Reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj spun că extinderea drumului nu va afecta situl arheologic din zonă. „Am înţeles de la directorul acestui tronson că drumul se va extinde 70 de cm în stânga şi 70 în dreapta, după care urmează rigolele care nu sunt mai mult de 30-40cm. Nu afectează situl deocamdată, ar fi la aproximativ doi metri de zidurile termelor romane de la Bumbeşti şi Vârtop. Noi am descoperit în această perioadă un inventar comun săpăturilor de epocă romană, deocamdată au apărut doar materiale de construcţii şi ceramică utilizată la bucătărie. Ţigle, fragmente de vase, cărămizi, pironi” a mai spus directorul Dumitru Hortopan.

Se lucrează la podeţe

În această perioadă, angajaţii Comsa Sau efectuează lucrări de reabilitare a două podeţe: la Unitatea Militară Iezureni în dreapta şi la podeţul peste pârâul Vârtop. De asemenea, săpăturile arheologice sunt efectuate de angajaţii societăţii împreună cu deţinuţi de la Penitenciarul Târgu Jiu, sub supravegherea a trei angajaţi ai Muzeului Judeţean Gorj. Pentru aceste servicii, Muzeul Judeţean Gorj este remunerat cu suma de 34.000 lei.

ISTORIC

Castrul Roman cu val de pământ de la Bumbeşti Jiu - punctul Vârtop este cunoscut de la sfârşitul secolului al 19-lea, dar săpăturile arheologice au debutat după cel de-al doilea război mondial. A fost descoperită o structură de zidărie, ateliere, locuinţe romane şi inventar specific epocii romane. Între anii 1997-2008, Muzeul Judeţean Gorj a efectuat săpături în aşezarea civilă a Castrului, după ce Romtelecom a trasat un şanţ pentru introducerea de fibră optică. Atunci au apărut la suprafaţa pământului fragmente de cărămizi şi ţiglă de epocă romană. Tot atunci au fost descoperite şi termele, cunoscute sub denumirea de băi romane, scoţând la lumină mai multe compartimente. Aici a fost descoperită o cărămidă cu ştampila Legiunii a IV-a Favlia Felix, ceea ce a determinat specialiştii să creadă că detaşamentele acestei legiunii au construit atât termele, cât şi Castrul Roman.

TERMEN

Reabilitarea DN66 pe tronsonul Rovinari – Bumbeşti Jiu trebuie finalizată în termen de 18 luni de la data atribuirii contractului, care a fost în 21.12.2012. Firma câştigătoare a licitaţiei mai are doar un an la dispoziţie şi încă este la stadiul de avize, măsurători şi reabilitare de poduri şi podeţe.

PRECEDENT

Lucrarea de reabilitare a DN 66 Rovinari – Bumbeşti Jiu a mai fost scoasă la licitaţie în luna august a anului 2007 şi câştigată de firma maghiară Vegyepszer Internaţional Ltd. pentru suma de 25,7 milioane de euro. Deşi au efectuat mai puţin de 5% din lucrări, ungurii au încasat milioane de euro, după care a fost reziliat contractul.