Plecangiii
Râde și presa centrală de noi: „Antrenorii fug de Pandurii! Iencsi, al treilea tehnician angajat de gorjeni într-o lună”, titra site-ul Digi Sport, marţi. În ciuda unui rezultat bun smuls la principala favorită la promovare din acest sezon, FC Argeș, la Pandurii încă este harababură. Lotul nu a fost definitivat, iar schimbările pe bandă rulantă de pe banca tehnică nu au cum să asigure vreo urmă de coerență tactică sau o continuitate a metodelor de pregătire și antrenament.
Dar nu doar clubul Pandurii e bucuros să-și schimbe antrenorii ca pe șosete. Noul nostru antrenor, Adrian Iencsi, nu este nici el tocmai un Guy Roux (n.r. – antrenor celebru după ce a stat 44 de ani pe bancă lui Auxerre). Fostul jucător al Rapidului ar putea candida la un titlu neoficial de „cel mai nestatornic antrenor din România”, dacă ținem cont că în 5 ani de antrenorat a trecut pe la 11 echipe, dintre care trei (Craiova, Călărași și acum Pandurii) a bifat doar în vara aceasta.
Nu este exclus ca motivele plecărilor lui Iencsi de pe la diversele formații unde a fost să țină de faptul că este un antrenor care nu acceptă să se plece și să facă rabat de la demnitate și profesionalism. Din acest punct de vedere, toți specialiștii din fotbal ne asigură că Iencsi va fi în curând un nume greu printre tehnicienii români. Dar aici intervine conflictul logic: de ce ar accepta un antrenor atât de serios să preia o echipă pe care fostul antrenor a părăsit-o tocmai pentru că nu era mulțumit de lot?
Ne-am bucura ca Iencsi să-și lege numele de succesul Pandurilor așa cum pe vremuri au făcut-o Cârțu sau Grigoraș. Dar ar fi o mare surpriză ca asta să se întâmple, având în vedere auspiciile nu tocmai favorabile cu care pleacă la drum. Până una-alta, Pandurii are meci greu cu Chindia sâmbătă, la Motru, și sperăm nu doar că vom câștiga, ci că vom avea pe bancă tot al treilea antrenor, nu cumva al patrulea.