Despre pensii și dezertori
Pensiile nesimțite, chiar dacă legale, sunt din nou subiectul acestei zile. Dovedind o infinită lipsă de onoare și rușine, cvasitotalitatea celor care au pensii de peste 20.000 lei au premeditat o șmecherie speculând o lacună/neclaritate a legii (de multe ori strecurată vinovat în lege): un cumul de funcții, un salariu de merit fără merit, o promovare la excepțional, un spor pentru un doctorat plagiat, o trecere într-o funcție mai bine plătită exact în perioada de referință pentru calculul pensiei, fel si fel de șmecherii inventate în funcție de prevederile specifice fiecărei legi.
Este profund imoral ca o mână de slujbași ai statului, generali, procurori, unii judecători, înalți funcționari publici să confiște statul. Exact indivizii ăștia care au confiscat statul ne-au spus și ne spun în continuare că pensiile derizorii ale amărâților (mulți dintre ei cu vechime dublă in condiții cu adevărat grele, vătămătoare și periculoase) nu pot crește, chiar trebuie diminuate prin tăiere sau impozitare sau, pur și simplu, au dat lege că pensiile cuvenite legal (grupa I si II) nu se plătesc.
Vârsta de pensionare pentru cei care au confiscat statul este de 40-45 de ani și, pentru că oamenii se pensionează de tineri, li se permite să lucreze în continuare, din păcate tot la stat, tot pe salarii babane cumulate cu pensia uriașă.
Nu punem sub semnul întrebării pensiile speciale. Nu uităm riscurile și restricțiile impuse unor funcții publice, unor ofițeri sau magistrați. Nici efortul susținut în pregătirea universitară și profesională continuă. Judecătorii sunt un bun exemplu pentru argumentarea existenței pensiilor speciale prin examenul de intrare la Institutul Național al Magistraturii, volumul imens de legislație nouă în domeniul fiecăruia, învățarea continuă, numărul foarte mare de dosare, condițiile precare de realizare a actului de justiție, adevăratele atentate la independența judecătorului etc.
Sunt oameni dintre cei cu pensii speciale cărora poporul român nu le poate plăti serviciul public cu pensii speciale, ci doar cu recunoștință. Aceștia nu s-ar fi dedat la șmecherii pentru a beneficia de o pensie puturoasă.
Mă revoltă toți acești generali, comisari etc. care au dat buluc la pensionare și fac alegerea de a părăsi serviciul public de onoare în slujba patriei pentru care au depus jurământul, pentru o pensie care se întemeiază pe legi ale unui stat confiscat și corupt în existența sa constituțională, în funcționarea sistemului democratic al statului de drept. E ca si când țara nu mai poate plăti solda babană întreagă generalilor aflați pe front și în spatele frontului, iar ei, generalii, din această cauză, denunță jurământul. În înțelesul dreptului pozitiv nu e o dezertare. În conformitate cu onoarea militară și datoria de a-ți înmulți talanții, dar şi având în vedere datoriile fiecăruia pentru generația părinților și grija pentru generațiile copiilor si nepoților este o dezertare.
P.S.: Important de precizat, pentru corectitudine. De pensii speciale beneficiază și jurnaliștii care au 15 de muncă în domeniu şi au făcut parte 5 ani dintr-o organizație a jurnaliștilor recunoscută conform legii ca fiind de utilitate publică. Și nu, nu este normal.