Instanţe paralizate de protestele magistraţilor
Purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Târgu Jiu, Alexandra Stoian, este cea care trebuie să le spună jurnaliştilor ce decizii iau colegii săi, ea remarcându-se însă ieri prin faptul că nu doreşte să fie filmată sau fotografiată pe motiv că ţine la imaginea persoanei sale. Ziariştii, mai ales cei de la tv nu au avut încotro şi, ca să n-o streseze prea mult pe judecătoare, au acceptat varianta acesteia de a prelua câteva rânduri dintr-un comunicat de presă în care erau prezentate deciziile din adunarea generală a judecătorilor de la Judecătoria Târgu Jiu. Stoian a precizat că magistraţii au decis să amâne dosarele aflate pe rolul instanţei, cu excepţia cauzelor penale care privesc arestările preventive şi pe cele civile, cu caracter urgent. De asemenea activitatea compartimentelor de relaţii cu publicul, registratură şi arhivă a fost diminuată doar pentru intervalul orar 9.30 – 11.30 şi doar pentru rezolvarea cererilor cu caracter urgent. Cam asta reieşea din comunicatul redactat destul de sumar, la fel ca şi o hotărâre judecătorească.
O situaţie similară, în privinţa protestului, este înregistrată şi la Tribunalul Gorj, conform purtătorului de cuvânt Ion Marin, care nu are problemele de imagine ale colegei sale de la Judecătorie. Magistratul spune că toţi colegii săi au aderat la protestul desfăşurat la nivel naţional, chiar dacă acest lucru presupune ca persoanele venite la Tribunal pentru judecată să stea degeaba pe holurile instanţelor. „În Adunarea Generală a Judecătorilor din data de 1 septembrie s-a decis declanşarea protestelor. În această perioadă toţi cei 44 de judecători vor intra în săli doar pentru a acorda alte termene proceselor. Vor fi soluţionate doar cazurile civile legate de plasamentul copiilor şi cele penale privind măsuri preventive de arest. Nu a fost stabilită însă data la care activitatea va reintra în normal”, a menţionat Marin.
Aşteptări cu orele pe holuri
Pe holurile instanţelor oamenii au stat cu orele pentru că sperau că judecătorii se vor răzgândi şi vor relua procesele, în cele din urmă, lucru care nu s-a întâmplat. Justiţiabilii care au venit de la distanţe mari erau cei mai supăraţi, mai ales că, unii, oameni în vârstă, nu se aşteptau să găsească "la oraş" judecători în grevă. "Cum să facă domnule grevă şi judecătorii că au salariile destul de mari. Păi dacă nici ei nu câştigă, atunci cine mai are salarii ca ale lor, că de pensiile noastre ce să mai zicem?! Vin dintr-un sat de la Târgu Cărbuneşti, dau bani pe transport până aici, aici nu rezolv problema, mai vin şi data viitoare, dau iar bani, şi mai vin şi altă dată că tot nu se termină procesul şi tot aşa, iar dacă mai fac ei o grevă mă prinde şi Crăciunul pe aici", spunea un bătrân aflat pe holurile instanţei.
Supărare mare a fost şi în rândul avocaţilor care sunt direct afectaţi de acţiunea de protest a magistraţilor. Aceştia sunt cei care trebuie să le explice clienţilor cu mai puţină carte cum stau lucrurile cu judecătorii şi de ce trebuie să mai vină oamenii încă odată până la Târgu Jiu. "Se amână cu două săptămâni probabil, nici nu am ajuns în sală că au închis-o. Au pus afişele pe uşă şi nu am avut pe unde să intrăm sau la ce să intrăm. Pentru noi e o problemă pentru că trece un termen şi, de exemplu, pe mine, pentru amânarea asta nu mă plăteşte nimeni că omul zice că la ce să-mi dea bani. Eu mai aveam un proces şi la Cărbuneşti, colegii pe la Craiova, şi, normal, le pierdem. Oamenii trebuie să mai vină şi ei încă odată, să facă încă un drum de Târgu Jiu şi pentru cei de la ţară nu-i chiar aşa de uşor. Una peste alta, noi nu avem de câştigat de pe urma acestei greve", a menţionat un avocat întâlnit la uşa închisă a unei săli de judecată.
Activitate blocată complet la Târgu Cărbuneşti
Pe la instanţele din judeţ lucrurile nu au diferit prea mult, primii care au dat tonul la proteste fiind magistraţii de la Judecătoria Târgu Cărbuneşti. Aceştia au anunţat prin intermediul unui comunicat de presă că toate procesele aflate pe rol se vor amâna pentru noi termene de judecată. Singurele dosare luate în discuţie sunt cele care privesc eventualele arestări preventive. În rest, la Târgu Cărbuneşti registratura şi arhiva trag obloanele şi anulează programul de lucru cu publicul, urmând să fie primite doar cererile trimise prin fax, poştă sau e-mail. Accesul avocaţilor la arhivă este şi el limitat doar în măsura în care aceştia sunt implicaţi în cauze care ţin de eventuale arestări preventive şi, în plus, nimeni din cadrul instituţiei, nici judecători şi nici personal auxiliar nu va efectua vreo muncă peste programul de lucru, după cum se arată în comunicatul de presă semnat de judecătorul Carmen Mihaela Merişescu.
Revendicările se învârt în jurul sporului de 50%
Judecătorii cer, la nivel de ţară, alocarea unui procent de 1% din PIB puterii judecătoreşti, fapt ce ar asigura eliminarea tentaţiilor altor puteri constituite în stat de a subordona puterea judecătorească prin intermediul alocărilor bugetare. O altă revendicare o reprezintă trecerea bugetului puterii judecătoreşti "de îndată" la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum puterea legislativă a şi decis în 2005 prin Legea nr. 247/2005, aceasta pentru a responsabiliza puterea judecătorească în utilizarea fondului bugetar alocat dar şi pentru a întrerupe degringolada financiară actuală datorată exclusiv fie indeciziei, fie proastei decizii în gestiunea banilor necesari pentru funcţionarea justiţiei (salarizare, bunuri şi servicii). Magistraţii cer şi refacerea integrală a grilei de salarizare din actualul proiect de lege a salarizării unitare prin integrarea, firească şi normală în raport cu dispoziţiile art. 1 paragraf 4 din Constituţia României, a puterii judecătoreşti pe acelaşi nivel cu puterea legislativă şi cea executivă, precum şi asigurarea unor consultări reale şi transparente cu puterea judecătorească, prin reprezentaţii instanţelor (singurii reprezentanţi autentici) pe marginea acestui proiect de lege, având în vedere că puterea executivă a refuzat constant şi brutal, în dispreţul respectului statului de drept, aceste consultări.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a cerut mediere la Parlamentul României, apreciind că, în măsura în care Parlamentul nu dă curs solicitării exprimate unitar de instanţe, situaţia se va agrava iremediabil, cu consecinţe grave pentru toate puterile constituite în stat relativ la echilibrul acestora în sistemul constituţional al statului de drept. Revendicările magistraţilor au fost prezentate în două rânduri preşedintelui Traian Băsescu, în urma solicitării Consiliului Superior al Magistraturii care a solicitat medierea conflictului ivit între Executiv şi puterea judecătorească. Motivul invocat de CSM a fost subfinanţarea sistemului judiciar, deşi reacţia a venit ca urmare a anulării încasării unui spor de stres de 50 la sută. În final, instanţa supremă a decis că magistraţii şi angajaţii de la Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri - aflate în administrarea CSM - pot benefica de sporul de 50 la sută, întrucât sumele au fost prevăzute în bugete. În rest, prin judeţe, cine vrea spor de 50% nu are decât să facă grevă, în speranţa că se şi rezolvă problema, mai ales că de azi aderă la protest şi procurorii, inclusiv cei ai DIICOT şi DNA.