22 decembrie 2024 este prima zi în care România nu are un președinte ales. Un vid de putere care a mai fost atunci, după Revoluția din 1989.

Mai poate fi Klaus Iohannis președinte? Unde scrie în Constituție că o decizie de prelungire o poate lua Curtea Constituțională? CCR nu poate extinde prevederile Constituției, doar asigură respectarea acesteia.

Să analizăm câteva prevederi din Constituție.

“Art. 81, alin (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive”.

Klaus Iohannis a avut două mandate, nu mai poate rămâne. Dar, ne aducem aminte că a mai fost o discuție legată și de Ion Iliescu, căruia i-au fost admise două mandate întregi și unul parțial. Cum a spus și fostul judecător al CCR, Tudorel Toader, nu este prima încălcare a Constituției. A răspuns vreodată cineva din CCR pentru că a girat încălcarea Constituției? Niciodată.

Și acum, celebrul deja “art. 83 Durata mandatului

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”.

Ce aflăm de aici? Că mandatul președintelui este de cinci ani, iar cei cinci ani ai lui Iohannis au expirat pe 21 decembrie. Că, într-adevăr, președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou ales, dar mulți constituționaliști spun că prevederea era doar pentru a evita situația de a avea doi președinți pentru câteva ore. Adică dacă vechiului președinte îi expiră mandatul la miezul nopții, iar noul președinte depune jurământul cu câteva ore mai devreme, cel vechi pleacă acasă.

Iar aliniatul 3 este și el cât se poate de clar. Parlamentul poate prelungi mandatul președintelui. A făcut-o ieri? Nu. Sigur că nu, pentru că nu suntem în stare de război sau catastrofă, deși ăștia ar fi vrut să se folosească de treaba cu războiul hibrid, adică să invoce manipularea alegerilor de către ruși. Doar că acest tip de război este unul permanent.

Să mai analizăm un articol:

“Art. 97 – Vacanţa funcţiei
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte".

Este adevărat că articolul nu face referire la anularea alegerilor, dar postul poate fi declarat vacant prin “imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor”, imposibilitate care derivă din terminarea mandatului lui Iohannis fără a avea un președinte ales.

Reținem și termenul de organizare a alegerilor în trei luni. În România, calendarul electoral este organizat de regulă pe o perioadă de 75 de zile. Dar de două zile nu avem guvern cu puteri depline, cine să stabilească un calendar electoral...

Guvernul Ciolacu o putea face până acum două zile, ba chiar avea obligația, dar bietul premier pare să fie prizonierul lui Iohannis, președintele care a reușit să castreze două partide, PSD și PNL. Abia acum, după instalarea noului Parlament, am putea spune că guvernul are puteri limitate.

Și ce fac politicienii noștri în această situație de criză? Au evitat sâmbătă, 21 decembrie, să aleagă președinții Senatului și Camerei Deputaților, tocmai pentru a crea vidul de putere care să îi permită lui Iohannis să rămână în funcție. “Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”, scrie la art. 98.

Înțeleg că sunt niște vicepreședinți aleși la cele două camere care asigură interimatul ca președinți, dar este incredibil cât de slab este actualul Parlament, cât de lipsit de substanță. Puteau fără probleme să aleagă ieri președinții, dar nu au făcut-o și prea puțini se scandalizează. 

Liderii partidelor sunt așteptați astăzi, 22 decembrie 2024, la consultări cu... cetățeanul Klaus Iohannis, pentru formarea noului guvern. Cei care se vor duce, vor legitima această forțare fără precedent a Constituției. Urmărim cu interes.