Deşi sâmbăta trecută vremea a fost călduroasă, câţiva semeni de-ai noştri au tremurat de emoţii lângă răciturile pe care le-au expus la primul festival de profil organizat până acum în România. Gorjul are o mulţime de festivaluri, despre care nu se vorbeşte însă decât în plan local pentru că acesta este nivelul de organizare, cel al răciturilor de la Tismana reuşind însă să stârnească şi interesul presei centrale, lucru pe care, evident, şi l-au dorit şi organizatorii. 
 La Tismana nu a venit nici primarul oraşului şi nici deputatul sau senatorul de colegiu, politicienii fiind, aşadat absenţi de la o chestiune în care oricum nu s-au implicat. Şi, pentru că au stat deoparte, lucrurile au decurs cât se poate de natural, turiştii fiind ademeniţi nu doar cu piftii din diferite colţuri ale ţării, ci şi cu sărmăluţe făcute ca la mama acasă, dar şi cu berbeac la proţap, pentru ca amintirile gastronomice despre această zonă să fie cât mai plăcute.
 Irina Popescu este o pensionară originară din Tismana şi stabilită de-o viaţă prin capitală. Ea a fost unul dintre degustătorii care au rămas încântaţi de această iniţiativă. "Este ceva deosebit, vă asigur de lucrul acesta. Faţă de alte manifestări culinare la care am participat, mai ales în capitală, aici se simte gustul unei mâncări făcute în mod natural şi servite, spre bucuria noastră, în mijlocul naturii", spune aceasta, în timp ce scoate din strachina de piftie un os cu o bucată de carne.
 
 Răcituri din aproape toată ţara
 Proprietari de pensiuni din diferite colţuri ale ţării şi-au dat întâlnire sâmbătă la Tismana pentru a-i atrage pe turişti. Gorjul a fost reprezentat la fel de bine ca şi Mehedinţiul, Braşovul, Argeşul sau Alba. Expozanţii şi-au lăudat răcitura aşa cum s-au priceput mai bine, mai ales că afară erau aproape 30 de grade Celsius, iar piftiile riscau să se facă zeamă. "Reţineţi un lucru, piftiile mele nu s-au topit de opt ore. Vin cu ele tocmai de la Bran, din Braşov, şi nu le-am ţinut la rece în ceva condiţii speciale. Am o reţetă pe care evident nu pot să o dezvălui şi, veţi vedea, până se consumă ele vor rămâne la fel de tremurătoare ca atunci când le ei de la rece", spune braşoveanca mândră de realizarea sa culinară.
 Cei interesaţi de degustări au avut ocazia să descopere şi lucruri inedite, cum ar fi piftiile din peşte, lăudate şi ele de cei care le-au făcut. "O piftie rezistă bine dacă e fiartă mult. E un secret la ele care ţine de fiecare în parte. La ale noastre este vorba şi de multă dragoste, mai ales că ştiam că venim cu ele la acest festival. Avem o piftie de peşte, care poate fi consumată în perioada de post, atunci când se dă dezlegare la peşte de către biserică", ne-a spus Cornelia Brâncuşi, din Peştişani. Printre cei care au venit cu piftiile pe Valea Tismanei am întâlnit-o şi pe Aurora Traşcă, fostă apropiată a lui Nicolae Mischie în perioada de glorie a acestuia. Fosta şefă de la Şcoala Populară de Artă s-a reprofilat pe afaceri în turism, fiind proprietara unei pensiuni la Runcu. "Cea mai simplă piftie e cea din porc. Se fierbe bine ciolanul de porc, cu şorici, evident, la foc încet, se degresează şi se continuă fierberea, după care se pune în platouri şi, eventual se ornează. Sunt piftii pe care noi le oferim turiştilor care vin la noi şi care sunt foarte mulţumiţi de calitatea preparatelor servite", spune Traşcă.
 
 Combinaţii de sarmale cu piftii

 Pentru gorjeni nu a fost nicio problemă să consume piftii cu sarmale, în acest sens fiind pregătite câteva sute bune de sarmale. Oaspeţii din alte judeţe ne ştiau obiceiurile, numai că recunoşteau că pe la ei răciturile sunt un fel aparte de aperitiv, bun totuşi în combinaţie cu sarmalele gorjeneşti şi cu o turtă făcută în vatră. "Trebuie să încercăm şi sarmalele pentru că la Gorj aşa e obiceiul. Sarmalele nu merg fără piftii şi, eventual, un ardei iute. Mai e mult de degustat, dar ce am consumat până acum este excelent. Oricum, să dai note la aşa ceva e foarte greu", spunea unul dintre turişti. Bunătăţile din platouri nu au ispitit însă pe toată lumea. "Arată foarte bine, dar e totuşi o zi de post şi dacă cineva mi-ar fi dat aici o fasole bătută aş fi mâncat-o cu mare plăcere. Eu din această cauză nu mă ating din nimic din ceea ce e aici, dar mă bucur că se face în sfârşit ceva şi pentru Tismana. Avem o zonă atât de frumoasă şi atât de neglijată de autorităţi că nu vreau să mai vorbesc despre aşa ceva", ne-a precizat Emilia Popescu, o fostă profesoară din Tismana.

 Sărbătoare pentru gurmanzi

 Festivalul răciturilor a devenit însă o adevărată sărbătoare pentru gurmanzi, pe lângă piftii şi sarmale, pe mesele expozanţilor regăsindu-se dulciuri de casă sau berbec făcut la proţap. "După o răcitură bună vă asigur eu că merge un cozonac şi o plăcintă cu mere nepoluate, din livada proprie, dar şi un vin foarte bun, care se găseşte şi el aici, lânga ţuica de prună", spunea un alt expozant. Aşadar, prima ediţie a fost un succes, graţie şi sponsorilor care s-au implicat în acest proiect, de la bugetul de stat nefiind alocat vreun leu. Organizatorii, membrii Antrec Gorj, şi-au propus ca următoarea ediţie să se desfăşoare în luna februarie a anului viitor, atunci când ortodocşii sărbătoresc Moşii de piftii. Atunci nimeni nu va mai duce grija răciturilor care se topesc ci, eventual, a consumatorilor care îngheaţă din cauza temperaturilor scăzute ce vor fi în acea perioadă a anului, speranţa acestora reprezentând-o, evident, ţuica fiartă.