De aproape şase ore a avut nevoie miercuri instanţa de judecată pentru a-i audia pe cei opt inculpaţi prezenţi în sală într-un dosar instrumentat de DNA şi care vizează modul în care un fermier din Cruşeţ a obţinut subvenţii de la APIA Gorj. Fermierul este Vasile Toma, cel care anul trecut îşi hrănea porcii cu roşiile din producţia proprie, pentru care nu primise însă subvenţii de la Ministerul Agriculturii, dosarul nefiindu-i acceptat.

Audierile celor opt inculpaţi au ţinut-o pe judecătorul Laura Sarcină şase ore în sala de judecată. Vasile Toma a avut depoziţia cea mai lungă, el încercând pe parcursul a două ore să o lămurească pe judecătoare de nevinovăţia sa. Inculpatul a găsit explicaţii pentru fiecare neregulă semnalată de DNA, concluzia principală fiind aceea că a dorit să lucreze pământurile, nu să le lase pârloagă. Aşa a ajuns, la câţiva ani după ce le-a luat în arendă, să le introducă şi la APIA pentru subvenţii, anchetatorii susţinând însă că a prezentat documente falsificate sau care nu corespund realităţii din teren.

E vorba de 150 de hectare, câte 50 pentru el şi cei doi băieţi ai săi, trimişi şi ei în judecată. Soţia lui Toma este şi ea inculpată, la termenul de miercuri ea dând prima explicaţie din dosar. La fel ca şi în cazul băieţilor, şi aceasta a explicat că ea doar a semnat documente, soţul său fiind cel care s-a ocupat de întocmirea lor. Nimeni nu l-a mandatat cu acte pe Toma să parcurgă paşii birocratici pentru obţinerea subvenţiilor de la APIA, dar nici nu a fost cineva care să îi spună să nu facă demersurile respective. Ca urmare, acesta a întocmit dosarele, iar membrii familiei doar au semnat „nişte hârtii” cărora nu le-au dat mare importanţă. Cu toţii au participat însă la munca pământului, lucru pe care fiecare l-a scos în evidenţă.

Mărturiile angajaţilor APIA

Inculpaţi în dosar sunt şi doi foşti angajaţi ai APIA, Zamfir Pirici, fostul şef al Centrului Local Târgu Jiu, şi Victor Hâncu, fost operator la acelaşi centru. Primul a explicat că la câte dosare avea pe cap nu a stat să le verifice pe toate într-o perioadă în care Hâncu era în concediu medical şi deja apăreau întârzieri în înregistrarea documentelor. Pirici a spus şi că a fost târât în acest dosar pentru ca altcineva să îi ocupe locul, de anul trecut din luna aprilie el fiind pensionar. Hâncu, în schimb, a făcut vorbire şi despre un fel de „normă” pe care ar fi avut-o angajaţii APIA pentru a înregistra cât mai multe dosare în vederea accesării cât mai multor fonduri europene acordate pentru agricultură. Numărul mare de dosare le-ar fi asigurat şi angajaţilor APIA salarii mai mari, în timp ce un număr mic presupunea lefuri mai mici. Ca urmare, cererile şi actele de la dosare nu erau verificate întotdeauna cu atenţie şi de aici neregulile descoperite în anii următori.

„Recunosc tot, că doar nu mint”

Primarul unei comune din Dolj, Robăneşti, a fost singurul care a pledat în faţa instanţei ca vinovat de la început. El a spus că recunoaşte toate acuzaţiile pentru că nu a venit la Tribunal ca să mintă. Romică Niţu e de trei mandate în fruntea comunei, dar recunoaşte că rareori verifică sau citeşte hârtiile pe care le semnează chiar „ca primarul”. Întrebat dacă ştia despre terenurile deţinute în arendă de Toma la Robăneşti, edilul a menţionat că e foarte posibil ca unele dintre acestea să se fi aflat pe raza unei comune învecinate, dar acest lucru nu era treaba sa şi, ca urmare, nu l-a interesat chiar dacă el a dat adeverinţele ca şi cum pământul era în totalitate la Robăneşti. Culmea este că adeverinţele au fost date pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe trei nume diferite, respectiv membrii familiei Toma. „Dânsul a spus că a pierdut-o pe prima şi i-am dat alta. Apoi a zis că a pierdut-o şi pe a doua şi aşa am ajuns la a treia. Ultimele două le-am dat în aceeaşi zi”, a menţionat primarul.

Niţu nu a fost singurul care şi-a recunoscut vinovăţia în faţa instanţei. La fel a procedat şi Bogdan Nicola, secretarul Primăriei Cruşeţ, suspendat din funcţie pe perioada procesului. Acesta a pledat iniţial vinovat în faţa judecătorului, dar, în cele din urmă, s-a răzgândit, spunând că nu este de acord cu încadrarea juridică a faptelor pe care le recunoaşte. Ca urmare, a ales calea apărării în instanţă şi a depus mărturie, el fiind acuzat că ar fi antedatat nişte cereri pentru validarea unor contracte de comodat. În 2014, Toma i-a cerut să îi valideze contracte încheiate în 2008, iar secretarul, din proprie iniţiativă, a înregistrat cererile acestuia pe poziţii din anul 2008, ceea ce, evident, nu era legal. Ulterior el nu a mai validat contractele pentru că spune că nu a găsit acte pentru terenul pe care susţinea Toma că îl are, dar răul fusese deja făcut. Acum la instanţă urmează să fie audiaţi diverşi martori cu care inculpaţii vor să îşi probeze nevinovăţia, procesul arătându-se a fi unul de durată, chiar dacă audierile vor dura şi câte 6 ore, ca miercuri.