Tribunalul Gorj a făcut publică motivarea deciziei judecătorului Boncu, de a respinge cererea procurorului Moţa privind arestarea preventivă a lui Marin Condescu şi Viorel Temelescu. Referatul prin care Moţa a cerut arestarea şefilor de la Pandurii conţine multe acuzaţii, dar zero probe, după cum rezultă din decizia judecătorului. Acesta nu a găsit nici măcar un motiv din puzderia de acuzații aduse celor doi pentru a putea lua în calcul o eventuală arestare a șefilor de la Pandurii. Curtea de Apel Craiova va analiza astăzi recursul lui Moţa la cererea de arestare, iar decizia care va fi luată va fi definitivă.

Marin Condescu și Viorel Temelescu vor merge azi la Craiova, dar de această dată nu pentru a face vreo deplasare cu Pandurii la vreun meci în Europa League sau pentru vreo întâlnire cu fostele glorii ale Universității de altă dată, ci pentru a se prezenta în fața magistraților de la Curtea de Apel Craiova. Conducătorii echipei gorjene de fotbal se declară în continuare nevinovați și speră că și magistrații din Bănie vor fi de aceiași părere cu colegii lor de la Târgu Jiu în privința solicitării formulate de Parchet cu privire la emiterea unor mandate de arestare preventivă pe numele lor. Probe în dosar în acest sens par să existe doar pentru procurorul Emil Moța, care e convins că a strâns suficiente dovezi pentru a putea obține verdictul pe care îl dorește de ceva vreme.

Contracte scanate, nu falsificate

Moța credea că are probe și acum o săptămână, când i-a dus la Tribunal pe cei doi șefi ai Pandurilor, deși, după cum a motivat judecătorul Teofil Boncu, în dosar nu sunt nici măcar urme sau indicii ale unor posibile infracțiuni. Cererea de arestare preventivă formulată de procurorul de caz a fost desființată de la început până la sfârșit de judecătorul care a trebuit să pronunțe o sentință la solicitarea Parchetului.

Reamintim că și Condescu și Temelescu au fost acuzaţi că au falsificat trei contracte de cesiune de creanţe cu o firmă care asigura tichete de masă către minerii din sindicatele conduse de aceştia, însă judecătorul de caz menţionează că „prezentarea celor trei contracte ca fiind false este făcută în mod lapidar, fără a se indica, măcar succint, în ce constă falsul şi cine ar fi semnat în fals din partea Pandurii”.

În plus, magistratul a avut la dispoziţie un raport de expertiză al IPJ Gorj, făcut de Serviciul de Investigaţii Criminale în baza căruia magistratul a constatat că „actele cu privire la care se susţine că sunt false, sunt în realitate scanate, dar nu se menţionează în acelaşi raport dacă sunt false şi cu atât mai puţin dacă au fost falsificate de către unul dintre cei doi inculpaţi”.

Spălarea de bani, neprobată în vreun fel

Marin Condescu este acuzat şi că ar fi împrumutat de mai multe ori Clubul Pandurii cu bani împrumutaţi de la bancă, iar la returnarea sumelor acesta ar fi retras sume mai mari, iar în contabilitate nu ar fi fost înregistrate toate operaţiunile, el fiind acuzat de delapidare şi spălare de bani. Procurorul care a cerut arestarea preşedintelui de la Pandurii l-a acuzat pe Condescu de prejudicierea Clubului cu 2,6 milioane lei, însă judecătorul Teofil Boncu menţionează în încheierea de şedinţă că un eventual prejudiciu şi o astfel de sumă nu poate fi stabilită în lipsa unei expertize contabile.

„Instanţa reţine fără putinţă de dubiu, că nu există niciun indiciu temeinic care să creeze presupunerea comiterii acestei infracţiuni. Pentru a subzista indicii temeinice şi probe certe cu privire la spălarea de bani, organul de urmărire penală trebuia să adune probe care să ateste că inculpatul a reinvestit sau a împrumutat clubul Pandurii cu sume de bani ce provin din comiterea unor infracţiuni”, se menţionează în documentul citat, Condescu declarând în repetate rânduri că banii cu care a împrumutat Pandurii au fost împrumutaţi legal de la bancă şi au fost rulaţi prin conturi bancare, el neavând în mână nici un leu din sumele respective.

Mai mult, preşedintele de la Pandurii a declarat în repetate rânduri că are documente din care reiese că ar avea de recuperat de la club circa 200.000 de euro, bani care provin din diferenţe de curs valutar în principal, sume pe care însă nu le-a revendicat vreodată. „Aşadar, aceste împrumuturi bancare nu reprezintă o sursă ilicită de procurare a banilor care să frizeze comiterea unor fapte penale ce ar constitui infracţiunea predicat, cu raportare la infracţiunea de spălare a banilor. Constată instanţa cu privire la această faptă că în referatul Parchetului nu este descrisă, neprecizându-se în concret nicio sumă de bani pe care se presupune că ar fi spălat-o inculpatul”, se precizează de către instanţa de judecată.

Nu-s indicii nici pentru ”pilele” la Băsescu și Ponta

Marin Condescu a fost acuzat în referatul de propunere de arestare preventivă al Parchetului şi că s-ar fi lăudat cu influenţele pe care le-ar avea la preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, dar şi la alţi politicieni sau ofiţeri de poliţie, pentru a zădărnici mersul anchetei, însă judecătorul de caz menţionează că la dosar nu a fost depusă nicio probă în acest sens. Ca urmare, propunerea de arestare preventivă a fost respinsă, toate acuzaţiile formulate la adresa inculpaţilor fiind lipsite de probe, după cum reiese din motivarea Tribunalului Gorj. „În cauza de faţă instanţa constată că prima condiţie nu este îndeplinită, nefiind indicii temeinice, că inculpaţii au săvârşit vreuna din faptele săvârşite de legea penală şi reţinute în referat, aşa cum a fost analizat mai sus, infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii fiind pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, însă nu este îndeplinită nici cea de-a doua condiţie referitoare la pericolul public pentru ordinea publică.(…) Acest pericol nu subzistă în nici un mod în cauză din moment ce instanţa a apreciat mai sus inexistenţa indiciilor temeinice sau a oricărei alte probe  că susnumiţii au săvârşit vreuna din faptele pentru care sunt cercetaţi în prezenta cauză”, menţionează judecătorul Teofil Boncu în motivarea respingerii propunerii de arestare preventivă.