Un ajutor de stat care a salvat SNLO de la faliment în perioada 2006-2008 s-ar putea întoarce acum împotriva unor foşti directori. Chiar dacă banii au fost folosiţi la modernizarea unor utilaje care au adus companiei venituri de zeci de milioane de euro în doi ani, chiar dacă legea ajutorului de stat a fost respectată, la fel şi legea achiziţiilor publice, trei funcţionari ai Curţii de Conturi au constatat că o parte din bani trebuie returnaţi. Motivul, statul a plătit o parte din sumă cu întârziere, adică în 2009, astfel că inspectorii Curţii de Conturi au spus că nu se mai aplică legea ajutorului de stat, ci reglementările aferente „subvenţiilor şi transferurilor bugetare”. Mergând printr-un hăţiş legislativ specific României, Curtea de Conturi a ajuns la concluzii halucinante. Dacă banii erau daţi în 2008, totul era perfect legal, dar pentru că statul a întârziat, directorii sunt buni de plată.

Este vorba de un sprijin de 271 milioane RON aprobat de Consiliul Concurenţei în decembrie 2006, pentru perioada 2006-2008, o parte pentru stingerea unor datorii ale SNLO către buget şi altă parte pentru modernizări. O gură de oxigen pentru SNLO la acea vreme, care a dus la evitarea unui posibil faliment.

Concret, Consiliul Concurenţei a aprobat în decembrie 2006 ca o parte din ajutorul de stat, mai exact 108 milioane de RON, să fie folosit pentru programul de modernizări al carierelor miniere. În final, statul nu a reuşit să se ţină de cuvânt, iar la SNLO au ajuns doar 48 de milioane RON. Ei bine, şi din această sumă, 11 milioane de RON au intrat în conturile SNLO abia în 2009, guvernul invocând „constrângerile bugetare” pentru a justifica întârzierea.

Pentru că statul a dat banii cu întârziere, Curtea de Conturi susţine acum că suma nu se mai încadra la ajutor de stat, ci la subvenţii şi transferuri bugetare, unde se aplică o cu totul altă legislaţie, aşa că a dispus recuperarea sumei.

Modernizarea s-a făcut legal

Ajutorul de stat promis de guvern s-a lăsat aşteptat, astfel că SNLO a reuşit abia în 2008 să organizeze licitaţia privind achiziţia a trei reductoare roată port cupă necesare programelor de modernizare pentru EMC Roşia. Licitaţia, adjudecată de Rominex în august 2008 (perioadă în care director general la SNLO era Eugen Davidoiu), prevedea livrarea reductoarelor în 20 de luni de la semnare, adică martie 2010. Termenul de livrare era condiţionat de plata avansului şi a ratelor prevăzute în contract. Numai că ajutorul de stat nu a ajuns la SNLO în 2008, astfel că societatea nu a plătit nici avansul, nici ratele, iar Rominex nu s-a apucat de lucrare. În 2009, SNLO a primit 10 milioane RON ajutor de stat pentru EMC Roşia şi un milion RON pentru Cariera Roşiuţa.

Contractul între SNLO şi Rominex a fost renegociat în privinţa termenelor şi plată şi de livrare, astfel că din cele 10 milioane de RON ajutor de stat pentru EMC Roşia, suma de 7,95 milioane de RON a fost utilizată ca plată pentru avansul şi ratele contractuale în vederea achiziţiei celor trei reductoare. Totul perfect legal în condiţiile Legii ajutorului de stat, care a stat la baza finanţării. Curtea de Conturi ar fi fost de aceeaşi părere dacă banii ajungeau în conturile SNLO în 2008.

Curtea de Conturi anulează Legea ajutorului de stat

Ajutorul de stat este reglementat în România de Legea nr. 143/1999, iar organul competent să verifice cum este folosit este Consiliul Concurenţei. Totul a fost considerat perfect legal, până la un control al Curţii de Conturi făcut anul trecut la SNLO. Curtea de Conturi susţine că suma acordată de guvern în 2009 nu mai poate fi considerată ajutor de stat, pentru că se depăşise termenul de trei ani, şi a încadrat suma la „subvenţii şi transferuri bugetare”, prevăzute de OUG nr. 37/2008, care nu are nicio legătură cu societăţile comerciale, ci doar cu instituţiile publice.

Curtea de Conturi a constatat că SNLO nu putea folosi în 2009 suma de 7,95 milioane de RON ca avans şi rate contractuale pentru cele trei reductoare decât dacă acestea ar fi fost livrate în acelaşi an. Pentru Curtea de Conturi nu a contat că vorbim de reductoare de mari dimensiuni, cu termen de producţie mare, care nu pot fi realizate niciunde în România în trei-patru luni. Dar, angajaţii Curţii de Conturi au continuat pe această linie, invocând încălcarea legii 500/2002, potrivit căreia „Sumele reprezentând plăţi în avans efectuate şi nejustificate prin bunuri livrate (…) până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului (…)”. Ori aici sunt cel puţin două aspecte ignorate de Curtea de Conturi: prevederile contractuale se refereau la un termen de livrare de 20 de luni, iar SNLO este societate comercială, nu instituţie publică.

Statul percepe trei tipuri de penalităţi

Birocraţii cu mânecuţe s-au pus pe calculat şi au constatat că suma de 7,95 milioane RON ajutor de stat primit în 2009 ar fi trebuit restituită pentru că reductoarele nu au fost livrate până la 31 decembrie. Mai mult, inspectorii Curţii de Conturi au constatat că SNLO datorează bugetului aproape încă o dată suma respectivă, deoarece pe perioada 31 ianuarie 2010 (când suma ar fi trebuit returnată bugetului) şi aprilie 2011 (când au fost livrate reductoarele), au fost calculate următoarele accesorii: 707.629 RON majorări, 1.187.067 RON dobânzi, 1.192.633 lei penalităţi. În total, 3.087.329 RON.

Şi, ca să pună bomboana pe colivă, Curtea de Conturi menţionează că accesoriile vor fi recalculate până la data plăţii. Asta în condiţiile în care, în Legea ajutorului de stat, aplicabilă în cauză, nu se specifică decât plata unor dobânzi în cazul în care ajutorul de stat ar fi fost acordat ilegal.

Legile se bat cap în cap, toată lumea pierde, statul câştigă

Concluzia este aceea că SNLO a respectat Legea ajutorului de stat, a respectat contractul cu Rominex, a modernizat liniile de producţie de la Cariera Roşia, ceea ce a produs până la finele lui 2012 un venit companiei de 130 de milioane RON. De partea cealaltă, statul s-a angajat la un ajutor de stat pentru SNLO de 108 milioane pentru modernizare, pe perioada 2006-2008. S-a ţinut doar parţial de cuvânt, în sensul că spre finalul perioadei a dat 37 de milioane, iar după expirarea perioadei încă 11 milioane. Cu alte cuvinte, 60 de milioane de RON nu le-a mai dat deloc, dar bineînţeles că statul nu are nicio responsabilitate în astfel de cazuri. Pe principiul, mai bine mai puţin, decât deloc, SNLO a câştigat totuşi din acest ajutor de stat, evitând un posibil faliment. Dar, un alt principiu spune că „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”, astfel că trei funcţionari ai Curţii de Conturi au reuşit să facă un raport voit confuz şi o dispoziţie de aplicare a acestuia la fel de neclară. „Conducerea SNLO va dispune măsuri şi va urmări intrarea în legalitate”, se arată în decizia din 8 iunie 2012, fără a preciza clar dacă banii trebuie recuperaţi şi de la cine. Surse din CE Oltenia susţin că juriştii ar fi găsit soluţia şi anume ca suma să fie recuperată de la foştii directori Burlan şi Olaru.

ATITUDINE

Interesantă este atitudinea conducerii CE Oltenia, care preferă să alimenteze presa pe surse cu jumătăţi de informaţii care să acrediteze ideea că în companie au avut loc mari fraude pe timpul fostei conduceri, pentru a se discuta mai puţin de problemele economice pe care le are compania de câteva luni.

PROCES

Raportul Curţii de Conturi a fost contestat în instanţă de Complexul Energetic Oltenia, care a preluat prin fuziune fosta SNLO. Un prim termen de judecată a fost 15 februarie, când Tribunalul Gorj a respins cererea CEO, de a suspenda executarea deciziei nr. 13/08.06.2012 emisă de Curtea de Conturi a României, în baza raportului de control. Următorul termen de judecată este pe 12 aprilie, cererea CE Oltenia fiind aceea de anulare a actului de control.

RĂSPUNS

Fosta conducere a SNLO a solicitat precizări Ministerului Economiei, cu privire la statutul sumei de 11 milioane RON acordată în 2009, iar răspunsul a fost fără echivoc. Sumele primite în anul 2009 reprezentă ajutor de stat acordat cu întârziere din cauza constrângerilor bugetare, iar obiectivele acordării acestuia au fost îndeplinite, societatea fiind restructurată.