România traversează o etapă critică în tranziția sa energetică, iar la Guvern se fac hârtii. O nouă strategie este pusă în dezbatere publică, voie pe aproape 200 de pagini. Este limpede că se dorește trecerea de la un sistem bazat pe resurse fosile, cum ar fi cărbunele, la surse de energie regenerabilă și tehnologii cu emisii reduse, dar nu este clar cum. Apare un nou termen, mecanism de rezervă, care trebuie creat de Guvern pentru a permite CE Oltenia să mențină grupuri în rezervă. CEO va funcționa fie în baza unui mecanism de compensare ce trebuie aprobat de Guvern, fie în condițiile pieței.

Deși strategia energetică pentru perioada 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, stabilește direcții clare pentru viitorul energetic al țării, aceasta rămâne ambiguă în ceea ce privește soarta cărbunelui și impactul asupra Complexului Energetic Oltenia, unde peste 9.000 de oameni își desfășoară activitatea.

În 2022, cărbunele acoperea 14% din mixul energetic primar al României, fiind o sursă esențială pentru securitatea energetică națională. CE Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe bază de cărbune din țară, contribuie semnificativ la această producție. Însă, pe măsură ce România își asumă obiective ambițioase de decarbonizare, capacitățile de producție pe bază de cărbune sunt în continuă scădere. De exemplu, puterea instalată netă pe bază de cărbune a scăzut la 1.909 MW la începutul anului 2024, față de 2.673 MW în 2023. Această reducere reflectă eforturile continue de reducere a emisiilor de carbon, dar ridică întrebări despre viitorul angajaților din acest sector și despre securitatea energetică a țării.

În acest context, strategia României prevede o tranziție treptată către gazul natural și sursele regenerabile de energie. Totuși, până la înlocuirea completă a capacităților pe cărbune cu tehnologii mai curate, se vor realiza lucrări de reabilitare și creștere a eficienței energetice a centralelor existente. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a menține stabilitatea și securitatea energetică a României pe termen scurt și mediu. În acest sens, guvernul a introdus mecanismul de capacitate de rezervă, un element esențial, dar puțin discutat, al strategiei energetice naționale.

"România își propune să înlocuiască capacitățile de producție de energie electrică care vor ieși din exploatare cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, la nivelul anului 2035. Până la înlocuirea capacităților pe cărbune cu capacități noi bazate pe tehnologii cu emisii reduse, se au în vedere lucrări de reabilitare și creșterea eficienței energetice a capacităților existente și care vor rămâne în exploatare din rațiuni de asigurare a securității energetice a României, prin mecanismul de capacitate de rezervă”, se arată în strategie.

Mecanismul de capacitate de rezervă are rolul de a asigura securitatea energetică a țării în perioadele critice, permițând centralelor pe cărbune să rămână în funcțiune ca rezervă, chiar dacă pe termen lung acestea vor fi înlocuite de capacități cu emisii reduse. Acest mecanism necesită însă prevederi legale clare și reglementări guvernamentale pentru a fi implementat eficient, însă până în prezent, discuțiile publice pe această temă au fost limitate. Lipsa de transparență și de dezbatere în jurul acestui mecanism ridică îngrijorări cu privire la viitorul sectorului cărbunelui și la protecția locurilor de muncă din regiune.

În paralel, România a obținut aprobarea pentru finanțarea a două mari proiecte de investiții la CE Oltenia, ca parte a planului său de restructurare. Aceste proiecte prevăd construirea a două centrale electrice cu ciclu combinat pe gaz natural, la Ișalnița și Turceni, cu o capacitate totală de 1.325 MW, finanțate în mare parte din Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene. Deși aceste investiții vor contribui la modernizarea infrastructurii energetice și la tranziția către surse mai curate, rămâne incert modul în care vor fi afectate locurile de muncă actuale din cadrul CE Oltenia.

Pe termen lung, strategia energetică a României vizează înlocuirea completă a capacităților pe cărbune cu tehnologii mai eficiente și mai puțin poluante până în 2035. Însă, în lipsa unor politici clare de reconversie profesională și sprijin social pentru cei afectați, impactul social al acestei tranziții ar putea fi semnificativ. În special, guvernul trebuie să elaboreze planuri bine definite pentru protecția și recalificarea forței de muncă din sectorul cărbunelui, pentru a preveni pierderea masivă de locuri de muncă și instabilitatea socială în regiunile dependente de acest sector.

"Cărbunele rămâne o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în prezent 14% din producția totală de energie electrică la nivel național. Cărbunele este un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale, întrucât în perioadele meteorologice extreme, precum și în situații de criză energetică, acesta stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a sistemului electroenergetic național. Aceste resurse convenționale sunt deosebit de valoroase datorită capacității lor de a oferi energie stabilă, fără a fi afectate în mod semnificativ de fluctuațiile pieței sau de factori geopolitici. Fiind indigene, permit o independență mai mare în raport cu sursele externe de energie, reducând vulnerabilitatea țării în fața unor eventuale crize energetice sau perturbări geopolitice. La începutul lui 2024, România a înregistrat o putere instalată netă pe bază de cărbune de 1.909 MW, însemnând o reducere semnificativă comparativ cu anul 2023, când puterea instalată netă a fost de 2.673 MW”, mai este încă o frază fără sens în câteva sute de pagini.