Astăzi se împlinesc 57 de ani de la trecerea în neființă a lui Constantin Brâncuși, gorjeanul cel mai admirat, cel mai respectat și cel mai cunoscut la nivel mondial. Brâncuși a dăruit Târgu Jiului o identitate culturală aparte și a făcut să se vorbească despre orașul nostru în toate colțurile pământului. 

              Comemorarea morții lui Constantin Brâncuși ar fi putut constitui, la Târgu Jiu, un moment de reflecție și de asumare sinceră, de către autorități, a incapacității lor culturale și administrative de gestionare și punere în valoare a Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”. Din păcate, astăzi, la Târgu Jiu, nu se întâmplă și nu se schimbă nimic. Spre comparație, la Craiova sunt în plină desfășurare “Zilele Constantin Brâncuși”…

              Era de datoria noastră, a gorjenilor, să facem din comemorarea morții lui Constantin Brâncuși un eveniment național. Din păcate, atât politrucii din fruntea administrației locale și județene, cât și așa-zișii manageri culturali, numiți pe criterii politice, dovedesc încă o dată că nu sunt capabili să organizeze nici măcar evenimente locale întru cinstirea și pomenirea lui Constantin Brâncuși, cu atât mai putin evenimente naționale.

              Ieri, vicepreședintele PSD la nivel național, Ion Călinoiu, cel care conduce de 18 ani Consiliul Județean Gorj, a făcut o declarație de presă în care a vorbit de “SCLUPTORUL” Brâncuși. Ce dovadă mai grăitoare ar putea exista pentru a proba modul manelistic în care este înțeles și administrat Ansamblul Brâncuși, la Târgu Jiu?       

              Pentru prima dată în istoria de aproape 76 de ani a Coloanei Infinite, a Porții Sărutului și a Mesei Tăcerii, autorităților locale, în frunte cu primarul Florin Cârciumaru, li s-a interzis ferm să se mai apropie de aceste opere, tocmai pentru că în trecutul apropiat  le-au făcut foarte mult rău. Comisia internațională de experți prezentă, recent, la Târgu Jiu, a stabilit clar că prin spălarea cu jet de apă sub presiune a operelor din piatră s-a acționat distructiv. Cu încuviințarea premierului Victor Ponta, această comisie a interzis ferm autorităților locale să mai intervină în vreun fel asupra operelor brâncușiene.  Este cel putin curioasă incapacitatea cronică a orașului Târgu Jiu de a-și crea instrumente reale, de cea mai înaltă rigurozitate științifică, de întreținere și punere în valoare a Ansamblului Brâncuși.

              Deși prim – ministrul și deputatul de Târgu Jiu Victor Ponta a promis ferm că în acest an se vor aloca fonduri pentru remetalizarea Coloanei Infinite, nici vorbă să se fi concretizat ceva. O parte dintre modulele Coloanei Infinite sunt înnegrite și așteaptă ca premierul Ponta să își recapete memoria…

              Recent, în Parlamentul României, toți deputații de Gorj au votat împotriva realizării la Târgu Jiu a unui Muzeu Brâncuși. Deși nu realizează și nici nu-i interesează, dânșii vor rămâne înscriși cu litere apăsate în lista „personulităților” care l-au alungat, în diverse moduri, și înainte, și după moarte, pe Brâncuși din România.

              În acest timp, superba Casă Gănescu, în care a locuit Brâncuși în anii 1937 – 1938, când a fost edificat Ansamblul de la Târgu Jiu, în loc să fie introdusă în circuitul turistic și să devină loc de pelerinaj pentru iubitorii de Brâncuși din întreaga lume, continuă să fie folosită drept Casă de Oaspeți a Consiliului Județean. Incultura și nepăsarea conducătorilor județului au făcut ca această casă să ajungă locul în care se consumă, astăzi, tot felul de moravuri…

              Din adevărata casă părintească a sculptorului, de la Hobița, au mai rămas doar câteva bârne putrezinde. Astăzi nu există nicio inițiativă și niciun interes de reconstituire a casei în care a crescut Brâncuși.

              Deși orașul Târgu Jiu este proprietar al Ansamblului Brâncuși, drepturile de imagine asupra acestei capodopere continuă să aparțină lui Theodor Nicole, cetățean canadian de origine română. Nimeni din Târgu Jiu sau din România nu face nimic pentru a debloca această situație și a o repune pe făgașul normal.

              Din punct de vedere urbanistic, Târgu Jiul continuă să se dezvolte împotriva sufletului său – Ansamblul Brâncuși. Arhitecții locali sunt mai interesați de încheierea de contracte cu Primăria și Consiliul Județean, decât de blocarea aberațiilor arhitecturale de pe Calea Eroilor.

              Deși Brâncuși are, la Târgu Jiu, atâtea dureri, atâtea afecțiuni reale ce necesită intervenție cât mai urgentă, în spațiul public se vorbește, în majoritatea timpului, despre o falsă problemă: repatrierea osemintelor sculptorului. Din păcate, orașul Târgu Jiu nu și-a făcut până acum datoria de a formula o poziție fermă, în această problemă, bazată pe argumente de ordin documentar, istoric și religios. Brâncuși este înhumat alături de alte trei persoane într-o criptă din cimitirul parizian Montparnasse, lucru care, e limpede, l-a tulburat îndeajuns. Ce sens ar avea să-i profanăm Somnul încă o dată? Ca să-l aducem unde? În grija cui?

              Astăzi, la Târgu Jiu, ar trebui să cădem cu toții de acord că există lucruri de care e timpul să nu ne mai batem joc, și că primul dintre acele lucruri este Constantin Brâncuși.

16 martie 2014                                                   

PREȘEDINTE FORȚA CIVICĂ - filiala Gorj, Ion Săvoiu