În 1846 s-a născut Dimitrie Brandză, medic, naturalist și botanist român, membru al Academiei Române și fondator al Grădinii Botanice din București.

În 1943 s-a născut Niculina Moica, arestată la 15 iunie 1959, pe când era elevă, la numai 16 ani şi condamnată la 20 ani muncă silnică pentru că făcuse parte, alături de alţi tineri, din organizaţia anticomunistă Uniunea Tineretului Liber din România.

În 2016 la București, a avut loc “Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia”.

Niculina Moica

Născută în oraşul Ploieşti, unde părinţii săi, care locuiau în Reghin, judeţul Mureş, se refugiaseră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Povestea sa de viață  este cutremurătoare. Copilaria i-a fost furata cand a fost arestata la varsta de 16 anii. Eera elevă la Reghin și a fost arestată din Sala de sport, chiar la serbarea de sfârșit de an, de Securitate. Este inclusa in  ultimul mare val de tineri arestati care luptau contra comuniști din România.

 Motivul arestarii a fost intrea sa în organizaţia anticomunistă „Uniunea Tineretului Liber“, constituită din iniţiativa unui coleg de liceu, Nicolae Munthiu, alături de alţi colegi ai săi. Membrii grupului s-au întâlnit în mai multe rânduri având discuţii contra regimului, au scris câteva scrisori de compasiune pentru familiile ai căror membri fuseseră arestaţi, iar în iunie 1959, câţiva din băieţii din grup au furat câteva arme de la Ocolul Silvic de pe Valea Gurghiului. La scurt timp dupa arestarea Niculinei, a fost arestat si tatal sau, Petru Moica.

Dupa arestare a avut loc procesul tinerilor, in numar de 20, pedepsele au fost intre 15 si 25 de ani de muncă silnică. Niculina Moica, la fel ca tatăl ei, a primit o condamnare de 20 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“. 

După cinci ani, în care a trecut prin penitenciarele Târgu Mureş, Jilava, Botoşani, Arad, Oradea, Niculina Moica a fost eliberată la 23 iunie 1964, în urma unui decret de graţiere.

După eliberare, din cauza perioadei de detenţie, i-a fost greu sa se integreze in societate si şi-a găseasca de lucru.

 La Revoluție, doamna Niculina spune că: „m-am bucurat ca proasta!”

Îndemnul doamnei Niculina pentru tineri e: „Nu e uşor, dar vă rog să citiţi ca să aflaţi ce s-a întâmplat, iar astfel de lucruri să nu se mai repete”.