Astăzi, 19 februarie, este Ziua Națională Brâncuși, zi în care România celebrează moștenirea artistului Constantin Brâncuși. 

Născut în 1876 în satul Hobița din județul Gorj, Brâncuși a crescut într-o familie modestă de țărani. Încă din copilărie, acesta a manifestat o pasiune pentru artă, creând sculpturi din lemn și pietre găsite în natură. În 1894, la vârsta de 18 ani, Brâncuși a plecat la Craiova, unde a lucrat ca ucenic la un meșter tâmplar timp de doi ani.

În 1898, Brâncuși a plecat la București pentru a studia la Școala de Belle Arte. Aici a studiat sculptura și a fost influențat de mișcarea Art Nouveau care era în vogă în Europa la acea vreme. În 1904, Brâncuși a primit o bursă de la guvernul român pentru a studia la École des Beaux-Arts din Paris. Aici a întâlnit artiști precum Auguste Rodin și Amedeo Modigliani.

În 1906, Brâncuși a prezentat pentru prima dată o sculptură la Salonul de Toamnă din Paris. Această lucrare, intitulată "L'innocence", a atras atenția criticilor de artă și a stabilit reputația lui Brâncuși ca unul dintre cei mai talentați sculptori ai timpului său.

În anii care au urmat, Brâncuși a creat unele dintre cele mai cunoscute lucrări de artă ale secolului XX, inclusiv "Păsări în spațiu", "Coloana fără sfârșit" și "Muza adormită". Acestea au fost inovatoare, folosind forme geometrice simple pentru a captura esența subiectelor lor.

Brâncuși a fost, de asemenea, implicat în mișcarea avangardistă a timpului său, alături de artiști precum Pablo Picasso și Marcel Duchamp. În 1913, Brâncuși a expus la Salonul Independenților din Paris, împreună cu Duchamp și alții. Expoziția lor a fost unul dintre cele mai controversate evenimente artistice ale secolului, marcând începutul artei moderne.

Relația lui Brâncuși cu țara sa natală a fost una complexă și contradictorie. Pe de o parte, Brâncuși a fost mereu mândru de originile sale românești și a încercat să promoveze cultura și tradițiile românești prin intermediul artei sale. 

Pe de altă parte, Brâncuși a avut o relație dificilă cu autoritățile culturale românești și cu opinia publică din țara sa natală. Deși a fost recunoscut pe plan internațional ca unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, în România el a fost adesea subestimat sau ignorat. În plus, criticii de artă și autoritățile culturale din România au criticat frecvent operele sale, acuzându-l de a fi prea abstract sau de a nu fi suficient de "românesc".

În ciuda acestor dificultăți, Brâncuși a rămas atașat de țara sa natală și a păstrat legături puternice cu prietenii și familia sa din România pe parcursul vieții sale. El a vizitat România de mai multe ori și a donat mai multe sculpturi către orașul său natal, Târgu Jiu. De asemenea, în timpul Primului Război Mondial, Brâncuși a contribuit financiar la efortul de război al României și a trimis bani pentru a ajuta familiile românilor afectați de conflict.

Astăzi, Brâncuși este recunoscut în întreaga lume ca unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XX și este considerat o figură importantă în istoria artei românești. 

La Târgu Jiu se află capodoperele lui Brâncuși: Coloana fără Sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, dar atelierul său a fost reconstituit într-un muzeu din Paris.