În 1438 reprimarea sângeroasă a Răscoalei de la Bobâlna.

În 1792 s-a încheiat Tratatul de la Iași între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la sfârșitul războiului ruso-turc desfasurat intre anii 1787 și 1792. Rusia obține Crimeea,Oceakov si litoralul Marii Negre până la Nistru.

În 1954 a fost inaugurat Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, azi Opera Naţională Română.

Răscoala de la Bobâlna

În prima jumătate a secolului al XV-lea, Transilvania a străbătut o perioadă agitată, marcată de invazii otomane şi tensiuni sociale. Răscoala de la Bobâlna a izbucnit in Transilvania provocată fiind de înăsprirea obligaţiilor feudale şi de măsurile excepţionale luate de episcopul Gyorgy Lepes. Aceasta a izbucnit în nordul Transilvaniei, insa s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs și în toată Transilvania, Țara Bîrsei, Țara Zarandului, Țara Făgărașului pînă la munții Făgăraș. 

Deși sentimentul de revoltă și dorința de dreptate erau puternice, țăranii n-au trecut imediat la represalii, ci și-au trimis mesagerii la voievodul transilvănean, Ladislau al IV-lea Csaki. Voievodul n-a stat la discuții. A ordonat, de îndată, uciderea trimișilor, prin decapitare.

Răsculații au ripostat punându-i pe fugă pe ostașii voievodului si obtinand o răsunătoare victorie, contra tagmei celor ce-i asupreau prin mulțimea și mărimea birurilor și, totodată, le negau dreptul la libertate.

         O consecinţă importantă a victoriei răsculaţilor, la nivelul elitei voievodatului, a fost întâlnirea reprezentanţilor celor trei stări privilegiate – maghiari, saşi şi secui – care au încheiat fraterna unio („uniunea frăţească”), numită în textele ulterioare Unio trium nationum („Unirea celor trei naţiuni”), la Căpâlna (16 septembrie 1437). Aceasta a pus bazele reluării ostilităţilor, ce au culminat cu bătălia de la Apatiu, ce urmărea „să fie zdrobite şi tăiate din rădăcină îndrăzneala şi răzvrătirile nelegiuiţilor de ţărani” (voievodul Lorand Lépeş) şi menţinerea sistemului social al Transilvaniei ce a dăinuit până la 1918.