Gorjenii care nu stau la bloc ar fi trebuit să audă ieri cucul cântând pentru prima dată pe anul acesta. La Runcu nu s-au auzit ieri decât rugile înălţate de preostul din sat şi de ţăranii care au venit să îşi sfinţească viile în ziua de Blagoveştenie. Obiceiul ţine de tradiţia locului, numai că, de data aceasta, sătenii s-au gândit la perspectivele sumbre ale acestui an, speranţa lor de a trece mai uşor peste criză fiind legate de un rod bogat şi un preţ bun apoi la litrul de vin.
Oamenii au venit la pivniţele pe care le au pe dealuri, lângă plantaţiile de viţă de vie, şi au vorbit despre roadele de anul trecut. Aproape toţi erau îngrijoraţi de perspectivele lui 2009, sătenii fiind convinşi că doar credinţa în Dumnezeu îi poate ajuta să treacă peste criza despre care se vorbeşte peste tot. "Om trece noi într-un fel şi peste greutăţile astea, că ţăranului nu i-a fost uşor niciodată, de fapt. Cu credinţă în Dumnezeu om avea roade bogate şi la anul pe vremea asta poate vorbim altfel de criză. Via să se facă, ploaia să vină la timp şi arşiţa să nu fie prea mare la vară, astea ne interesează pe noi. Astea vin de la Domnul de sus şi dacă noi ne rugăm acum ca să ne ajute trecem mai bine anul", spunea un localnic. "Cu Dumnezeu înainte, aşa om trece şi anul acesta. Vine părintele, ne sfinţeşte crucile de le avem aici, viile ca să fie roadele bogate, ne rugăm de bunăstare, sănătate şi belşug şi să fim mântuiţi. De la ai bătrâni ştim că dacă ne rugăm şi avem credinţă şi criza trece mai uşor şi vremurile vor fi mai bune", zicea ieri pe deal şi o bătrână care îl aştepta pe părinte să îi sfinţească locul.
 
 Rugăciuni rostite pe tot dealul

 Preotul din Runcu, Vasile Popescu, a colindat dealurile din localitate toată ziua pentru a putea ajunge la toţi oamenii care îl aşteptau la vii. Părintele are antrenament şi zâmbeşte atunci când vede ziarişti prin preajma sa pentru că ştie că niciunul dintre aceştia nu îl vor urma pe tot dealul fie din lipsă de timp, fie de antrenament. "Au venit nişte nemţi după revoluţie cu camere din alea mari de filmat. Erau interesaţi de obiceiul nostru care este cam unic pentru această perioadă la nivel de Oltenia. I-am luat cu mine prin toate viile şi la noi aici oamenii, după cum vedeţi, se mai şi cinstesc cu un vin şi un peşte fript şi vă spun că, ospitalieri cum suntem noi, după câteva ore de mers cu mine nemţii au abandonat reportajul pentru că nu mai puteau. Eu am terminat de sfinţit viile de pe deal seara, după 5.00", declară preotul.
 Părintele spune că 2009 va fi un an greu, dar uşor în comparaţie cu vremurile pe care le-au trăit în tinereţe actualii bătrâni din sat. "Criza e grea, e foarte grea, dar oamenii îşi văd de viaţa lor. Cei bătrâni ne spun că ei au trecut prin vremuri cu mult mai grele. Cu credinţă putem trece orice. De aceea ne rugăm aici şi venim să binecuvântăm viile. Este şi un moment de împăcare între oameni. Isus ne-a spus să ne iubim ca fraţii şi eu asta îi îndemn pe toţi să facă, să lase răutăţile deoparte pentru că şi aşa sunt destule rele în lume", spune preotul din Runcu. 
 
 Tradiţii şi obiceiuri

 Ca semnificaţie religioasă, Buna Vestire este ziua în care Fecioara Maria a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil că, peste nouă luni, îl va naşte pe Iisus.Dacă în Ziua cucului e timp frumos, aşa cum mai e cunoscută în popor ziua de Blagoveştenie, va urma un an bun; dacă până la amiază plouă şi apoi va fi frumos, are să fie toamna lungă, dar de va fi ploaie şi soare amestecat, anul nu va fi unul bunul. Ieri prin Gorj au fost şi nori şi soare şi stropi de ploaie şi vânt, adică din toate câte-un pic. Datina spune că anul nu va fi bun până la capăt decât dacă ziua întreagă va fi frumoasă şi însorită. Dacă ziua va fi într-adevăr frumoasă, atunci holdele vor fi roditoare şi vor fi fructe. Dacă cucul va înceta să cânte înainte de Sânziene (24 iunie), e semn că vara va fi caldă în prima parte şi secetoasă în a doua parte. Cum va fi vremea de Blagoveştenie, aşa va fi şi în ziua de Paşte. Dacă se ridică ceaţa înainte de a ieşi soarele, primăvara va fi timpurie. Ciobanii se suie în această zi pe stogul de fân şi ameninţă iarna cu toporul, încercând să o gonească, pentru că iarba este deja înverzită, iar ei trebuie să-şi pască acum turmele. 
 În cursul zilei nu se doarme, pentru că cel care ar face asta va fi somnoros tot anul, regulă pe care unii primari au încălcat-o ieri la sedinţa pe care au avut-o cu şefii de la judeţ. De asemenea, nu se strâng ouăle de la găini şi nici măcar nu se pune mâna pe ouă. În intervalul dintre Blagoveştenie şi Duminica Paştelui, oamenii sunt cel mai expuşi la friguri. Cine le evită în această perioadă va fi păzit tot anul. Pe câmp se ară, dar nu se seamănă, pentru că altfel păsările vor mânca boabele din spic. Obiceiurile sunt multe, dar tot mai puţine sunt respectate, mai ales la oraş, acolo unde unde contează mai mult un peşte fript şi un vin bun într-o astfel de zi, decât rugile pe care le înalţă pe dealuri cei care muncesc pământul şi speră la roade îmbelşugate în toamnă. Pentru ei astfel de sărbători fac ordine în cele 365 de zile ale anului în timp ce, pentru orăşeni, lucrurile acestea contează din ce în ce mai puţin.