Şpaga SAPARD bagă în puşcărie „lotul Săcelu”
Cei opt inculpaţi din dosarul instrumentat de DNA cu privire la modul în care (nu) a fost realizată reţeaua de apă de la Săcelu cu fonduri europene au primit acum pedepsele de care se temeau cel mai mult. Puşcărie până la şapte ani, asta au decis judecătorii de la Tribunalul Dolj, instanţă unde s-a judecat unul dintre cele mai complexe dosare de corupţie instrumentate de procurorii din Gorj.
Procesul de la Tribunalul Dolj a început pe 11 septembrie 2007, o zi neagră pentru cei opt inculpaţi din acest dosar, rechizitoriul fiind întocmit cu inculpaţii principali în stare de arest preventiv, ei fiind cei care au primit şi pedepsele cele mai mari acum. Lista condamnaţilor din lotul Săcelu este deschisă chiar de către fostul primar Dănuţ Rentea, cel care în vara lui 2007 a şi fost arestat preventiv pentru mai bine de o jumătate de an, alături de omul de afaceri Mihăilă Alexe, patron la Hiral Exim SRL Bumbeşti Jiu. Fostul edil s-a ales cu mai multe capete de acuzare şi a primit mai multe pedepse, toate fiind cumulate în cea mai mare dintre ele, care ajunge la 7 ani de închisoare, cu executare. Cel care i-a dat şpaga, respectiv Alexe, a primit şi el de la magistraţi o perioadă de detenţie de şase ani, toate pedepsele din dosar fiind cu executare.
Lotul „5 ani”
Alături de cei doi a primit o pedeapsă de cinci ani şi fostul adjunct al Inspecţiei de Stat în Construcţii Cornel Cimpoieru, acuzat de primire de foloase necuvenite, trafic de influenţă, fals intelectual în formă continuată şi complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene în formă continuată. Acesta declara la un moment dat că toate aceste acuzaţii i-au fost aduse pentru că a primit un milion de lei vechi, respectiv 100 ron pentru a lua o canistră şi jumătate de benzină, bani pe care susţine că i-a restituit, suma figurând însă în contabilitatea de la Hiral Exim. Procurorii DNA spun că, astfel, funcţionarul public ar fi închis ochii la neregulile de la Săcelu.
Lista condamnaţilor din lotul Săcelu nu se încheie însă aici. La fel ca şi în cazul lui Cimpoieru, magistraţii au decis ca cinci ani de puşcărie să facă şi Petre Gherghe, fost funcţionar în cadrul Consiliului Judeţean Gorj, acuzat de falsificarea unor documente care au făcut posibile mânăriile de la reţeaua de apă ce trebuia executată cu fonduri europene. Tot cinci ani de puşcărie a primit şi un alt fost salariat al CJ Gorj, Ilie Daniel Pavel, care era şi administrator la GPS Construct SRL în momentul comiterii faptelor, acuzaţiile fiind similare cu cele în cazul lui Gherghe.
Lotul „4 ani”
Magistraţii i-au condamnat la câte 4 ani de închisoare pe Liviu Popescu, informatician la Edvaur SRL, Marian Daniel Găină, fost funcţionar al CJ Gorj şi asociat cu Pavel la firma GPS Construct, şi Vasile Orosz, expert în cadrul agenţiei SAPARD, cu toţii fiind condamnaţi pentru că au falsificat diferite documente care să fie folosite în acoperirea urmelor pentru ilegalităţile comise la Săcelu. Tuturor celor 8 le-au fost interzise o serie de drepturi civile pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 5 ani după executarea pedepsei cu închisoarea, sentinţa de acum nefiind definitivă.
DESPĂGUBIRI
Magistraţii i-a obligat să plătească suma de 589.505, 97 lei cu titlu de despăgubiri civile. De asemenea, de la de la inculpaţii Rentea Dănuţ şi Mihăilă Alexe a fost confiscată câte o sumă de 158.498 lei. Averile celor mai mulţi dintre inculpaţii din acest dosar au fost puse sub sechestru, iar procurorii DNA au început o altă investigaţie care vizează toate primăriile din Gorj care au realizat aducţiuni de apă cu Hiral Exim SRL.
FAPTE
Primăria Săcelu a beneficiat în 2004 de fonduri SAPARD în valoare de 2.942.153, 7 RON pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă. Conform DNA, Dănuţ Rentea, primarul din Săcelu, a acceptat propunerea făcută de Mihăilă Alexie de a primi 120.000 RON pentru a i se atribui lucrarea, cât şi pentru ca executantul, adică firma sa, să încaseze contravaloarea lucrărilor neexecutate sau executate necorespunzător. Mita a fost primită după decontarea primei tranşe de către SAPARD. Ajutaţi de ceilalţi şase inculpaţi au falsificat mai multe rapoarte de execuţie, documentaţie de eligibilitate, etc, pe care le-au depus la SAPARD.