Diana Șoșoacă e apărată și de la Gorj, după ce a fost eliminată din cursa pentru prezidențiale de Curtea Constituțională. Cine o apără aprig în spațiul public? Dan Ilie Morega, politicianul internat de instanță la Psihiatrie, acum câteva luni.

Fostul baron de Gorj a fost internat, printr-o decizie a instanței, la un spital de Psihiatrie după ce a fost prins de mai multe ori la volan deși nu mai avea acest drept, apoi a fost în atenția anchetatorilor după ce a lovit o jurnalistă. 

Iată declarația făcută de acesta la Radio Accent: “E cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Curtea Constituțională, fiind, de fapt, Curtea anti Constituție. Nu ei trebuie să hotărască dacă Diana Șoșoacă reușește sau nu să fie președinte al României, ci electoratul. Poporul e decidentul. Au spus foarte mulți analiști, care sunt profesori de drept constituțional, care au fost președinți ai CCR, cum e domnul Zegrean, care a spus că nu trebuia CCR să atenteze la statul democratic, dar Curtea a făcut ce spun evreii. Diana Șoșoacă e cea care luptă pentru națiune, pentru libertatea poporului”.

Diana Șoșoacă nu poate candida pentru funcția de președinte al României deoarece convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei, iar dacă ar deveni președinte ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO – scriu judecătorii Curții Constituționale (CCR) în motivarea deciziei prin care i-au respins candidatura.

În motivarea deciziei, CCR spune că declarațiile publice ale Dianei Șoșoacă sunt un argument că aceasta va fi un președinte care nu va respecta valorile democrației și va pune în pericol apartenența României la UE și NATO.

Judecătorii constituționali analizează, în acest context, ceea ce își asumă președintele României atunci când depune jurământul de credință. Ei susțin că obligațiile acestui jurământ se aplică și candidaților, nu doar câștigătorului alegerilor prezidențiale.

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”, susțin judecătorii de la Curtea Constituțională în motivarea respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă.

„Curtea afirmă că libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”, mai argumentează judecătorii.

CCR mai arată că Diana Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale.

„Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, susțin judecătorii.

În argumentația lor, judecătorii CCR mai spun că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39)”.