Nu doar gorjenii prin curţile cărora va trece viitoarea şosea de centură a oraşului Târgu Jiu au locuinţele afectate de lucrări, ci şi strămoşii tracilor de pe aceste meleaguri, muncitorii şi arheologii descoperind în zona Drăgoieni un întreg sat preistoric, îngropat la un metru sub pământ. Cea mai mare parte a localităţii respective va rămâne totuşi sub pământ pentru că nu există banii necesari efectuării tuturor excavaţiilor, lucrările de până acum ducând însă la descoperirea a sute de fragmente de vase ceramice, în special, toate datând din epoca bronzului.

Lucrările începute în primăvară la şoseaua de centură a oraşului i-au ajutat pe arheologi să descopere acum o veche aşezare, localizată la Drăgoieni, chiar în incinta Staţiunii Pomicole. Sute, dacă nu mii de fragmente de vase ceramice au fost găsite alături de pietre folosite la măcinatul cerealelor sau de cuţite preistorice. Resturile de vase ceramice au fost găsite în ceea ce par a fi gropi de gunoi la marginea localităţii preistorice, vasele putând fi însă sparte şi după o acţiune din anii 80 de nivelare a solului în vederea plantării livezilor care acum sunt abandonate.

Nimeni nu ştie cum arată satul respectiv şi cât de mare era localitatea, însă specialiştii sunt de părere că populaţia era destul de numeroasă, dat fiind faptul că suprafaţa excavată acum, circa un hectar, e suficient de mare şi, cu toate acestea, nu au fost încă găsite locuinţe, ci doar urme ale existenţei acestora, casele strămoşilor noştri fiind amplasate, cel mai probabil în dreapta şoselei, sub livada de pomi. „Aici avem bucata aceasta care cu siguranţă era o bârnă la vremea respectivă. Asta arată că nu era o simplă colibă, cu pari şi nuiele împletite, cum în general se spune despre locuinţele preistorice. Erau adevărate cabane, din trunchiuri de copac, bine izolate, care cu siguranţă asigurau şi un confort termic ridicat”, spune arheologul hunedorean Daniel Sana, care, împreună cu Vasile Marinoiu, de la Muzeul Judeţean Gorj, conduce cercetările de la Drăgoieni.

Descoperire cât pentru un deceniu

Cine trece întâmplător prin zonă, deşi accesul e destul de greoi, poate vedea zeci de gropi săpate cu multă atenţie de muncitorii care excavează pentru şoseaua de centură. Arheologii spun că din astfel de gropi a fost luat pământ pentru construirea colibelor, unele fiind folosite însă în scopuri şi mai practice. „Cele mai adânci erau cu siguranţă gropi de provizii. Puneau carnea la rece şi o păstrau acolo o perioadă de timp pentru că nu aveau frigider ca în ziua de azi. Noi săpăm la marginea satului, într-o zonă utilizată de oamenii epocii bronzului şi pentru depozitarea deşeurilor menajere. Avem însă foarte multe gropi din care s-a exploatat lutul pentru tencuieli de case şi pentru confecţionarea vaselor ceramice”, spun specialiştii.

Atât de multe piese au fost descoperite în zona de la Drăgoieni încât cei de la Muzeul Judeţean apreciază că toate fragmentele strânse acum le depăşesc numeric pe cele descoperite în ultimul deceniu. „Cred că în mai mult de zece ani am fi strâns atâtea fragmente câte avem acum descoperite doar aici. Cercetarea e făcută pe o zonă întinsă, de peste 200 de metri lungime şi peste 25 lăţime. Toate aceste piese descoperite sunt fotografiate, li se face o schiţă, se fac ridicări topografice pentru a se şti unde au fost găsite şi aşa mai departe. Noi vom şti de acum încolo unde a fost găsit fiecare obiect şi dacă va fi nevoie de eventuale săpături avem locaţia precisă”, explică Marinoiu.

Muncitori pasionaţi de istorie

Descoperirile de care au parte în fiecare zi de când sunt pe şantierul respectiv îi fac până şi pe muncitorii care dau la cazma cu mare grijă să devină pasionaţi de istorie. Stelian Ungureanu a venit la Târgu Jiu tocmai de la Vaslui şi, alături de alţi colegi ai săi, de o lună de zile e martor la descoperirile făcute la marginea oraşului. „Este foarte, foarte interesant şi pentru mine şi pentru colegii mei. Se găsesc tot felul de obiecte, dar în special cioburi de oale. Am înţeles că sunt vechi de 3500 de ani”, spune muncitorul, rodul descoperirilor făcute de el şi colegii săi urmând să facă obiectul unei expoziţii pe care Muzeul Judeţean o va organiza în viitor, după ce vor fi finalizate toate cercetările. Până atunci, cu puţin noroc, şoseaua de centură ar putea fi gata la timp şi mii de şoferi să tranziteze zona fără să ştie că la un metru mai încolo se află o fostă aşezare a prototracilor, care rămâne necercetată complet din lipsă de fonduri.