Blocul Naţional Sindical a început astăzi un protest în faţa sediului Guvernului pentru a cere reducerea fiscalităţii pe muncă.

Mitingul este urmat de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.

”Blocul Naţional Sindical informează că va organiza un miting de protest, alături de cele 29 de federaţii afiliate, în data de luni, 13 mai 2024, începând cu ora 10.00, în faţa Guvernului României, sub sloganul ,,Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”.Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12.00, de un marş către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor.Obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România. Cerem, în acest mod, respect pentru muncă şi cei care muncesc! În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989. 

Astfel, contribuţia la sănătate şi la sistemul de pensii s-a dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-a redus la zero. Astăzi, România are una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Peste 87% din sarcina fiscală este reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50% atât cât reprezintă sarcina maximă prevazută de Convenţia OIM şi Codul european de securitate socială.

Calitatea prestaţiilor de protecţie socială este una foarte scăzută. La 65 de ani, speranţa de viaţă sănătoasă este în Romania de doar 4 ani, media UE fiind de 9,5 la bărbaţi şi 9,9 ani la femei. În contextul în care aproximativ 24% din pensionarii din România sunt beneficiari de pensie minimă, transferurile sociale reuşesc într-o mică măsură să reducă riscul de sărăcie. Comoditatea administraţiei fiscale şi capacitatea unor categorii socio-profesionale de a obţine un tratament preferenţial în timpul vieţii active au condus la situaţia actuală, în care o pondere redusă a lucrătorilor din România trebuie să-şi asume un cost semnificativ pentru finanţarea unui sistem de protecţie socială de care se beneficiază aproape universal. Cu alte cuvinte, în loc să lărgească baza de impunere, statul român preferă să ia mult de la cei corecţi!”, se arată în comunicatul BNS.