”Proteste pașnice”, „fără violență!”, ”nu suntem huligani!” etc., au somat toți formatorii de opinie pe oamenii care aveau de gând să iasă ieri în piață. Și oamenii au ieșit. Cu copil, cu cățel, cu purcel. În total, câteva sute de mii, dintre care peste 100k doar în București. A fost frumos, copiii au avut pancarte, oamenii mișto au împărțit ceai cald și vin fiert și așa mai departe.

Doar că Ponta s-a speriat prea ușor în 2015. După ce a tăcut, părând speriat, în ziua protestelor cele mai mari, miercuri, Dragnea a făcut un tur de forță joi, în toată presa. A zis la un post de radio elvețian că lupta împotriva corupției e ”bullshit” și să nu-l ia cu d-astea. Fecioarele de la noi au tradus ”bullshit” ca ”prostie”. Nu se traduce așa, desigur. Domnul Dragnea a zis că lupta împotriva corupție e un căcat, de fapt. După care a aruncat peste umăr și un ”pe mă-ta”, printre dinții stricați, unui coleg parlamentar care îl luase la rost. Și a urmat conferința de presă, care a fost un regal de manipulare, tupeu și hotărâre neclintită. După ce a mai adăugat 100 de lei la pensii ca știm noi cine știm noi când, Dragnea a zis răspicat (nu mai știu dacă prin gura lui Grindeanu sau a lui): ”Ordonanța rămâne, nu retragem nimic”.

Ce faci când penalii nu se mai sperie nici când un sfert de milion de oameni ies pe stradă la –5 grade, și STAU cât se poate de pașnic? Păi, nu mai faci nici protestul ăla pașnic, aparent. Dintre cei 100 de mii de oameni prezenți la București miercuri, o mare parte ”au ales” (vorba aia) să-și petreacă următoarea seară, joi, la căldura adormitoare a RADET-ului controlat de PSD.

Cam atât cu protestele pașnice, deci. Mi-i imaginez pe Guran, Mândruță și alți lideri de opinie urlând în gura mare pe străzi, în decembrie ’89, că protestele trebuie să fie pașnice, pentru că noi nu suntem huligani.

Sper că românii se vor convinge când ordonanțele vor intra în vigoare și hoții vor scăpa și liberi, și cu banii nedați înapoi, că într-o situație în care infractori de un asemenea tupeu și nivel moral preiau puterea, există doar două variante: fie vot pașnic, unde să fim mai mulți decât cei care îi votează pe ei, fie proteste deloc pașnice. Dacă pentru copiii voștri ieșeați în stradă, gândiți-vă doar că aceștia nu se vor mândri, peste ani, cu faptul că ”tati și mami au fost oameni pașnici, într-o perioadă a istoriei în care oameni deloc pașnici furau de la ei și de la mine”. Cu multă pășnicie, așadar, vă spun că în acest moment sunt convins că am pierdut și bătălia asta.