Mai mulţi lideri sindicali din Federaţia Energetica au fost marţi la Ministerul Energiei. Printre ei, Nicu Bunoaica și Constantin Creţan, care au discutat nu cu ministrul, ci cu alte persoane din conducere. Au propus o nouă grilă de salarizare, o nouă metodă de acordare a sporurilor, noi facilităţi pentru angajaţi, dar și surse de finanţare pentru toate acestea. Propunerile lor au șanse minime să fie luate în calcul la negocierea noului Contract Colectiv de Muncă, federaţia având un singur om la masa tratativelor.

Sindicaliștii din Energetica au fost la minister cu o zi înainte ca titularii din comisia de negociere cu administraţia Complexului Energetic Oltenia să meargă la ministru.

La finalul întâlnirii, aceștia au dat un comunicat cu principalele propuneri. Cea mai importantă ar fi o nouă grilă de salarizare, în care raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu să fie 1 la 5. Astfel, salariul brut corespunzător clasei 1 ar fi de 2.200 lei, iar cel corespunzător clasei 60 ar fi 12.000 de lei.

Propuneri privind sporurile

Liderii sindicali au propuneri și cu privire la sporuri. „Sporul de carieră și de pericol să fie acordat proporţional și în funcţie de condiţiile de muncă până la nivelul șefilor de carieră. De acest spor urmează să beneficieze și angajaţii de la benzile magistrale de transport a cărbunelui în depozite și termocentrale, precum și personalul de la mentenanţă care lucrează în cariere”, se arată în documentul semnat de Constantin Creţan.

Modificări interesante sunt propuse și cu privire la sporul de fidelitate, care ar trebui să fie de 3% pentru cei cu vechime de 3-5 ani, 5% pentru vechime de 6-10 ani, 8% pentru vechime de 11-15 ani și 10% pentru cei care au peste 15 ani vechime.

Creţan mai cere ca adaosul lunar să fie prins în salariul tarifar, iar spor de confidenţialitate să primească doar cei care au acces la documente care au regim special.

În privinţa facilităţilor, sindicaliștii din grupul Creţan-Bunoaica au cerut asigurări de viaţă pentru toţi salariaţii și o cotă de energie de 100-150 kW, cu obligaţia de a încheia contract de furnizare de energie cu compania.

De unde vin banii

Sursele de finanţare pentru majorările salariale ar fi din unele economii pe care CE Oltenia le-ar putea face dacă ar lua unele măsuri cum ar fi: deschiderea unei cariere proprii de calcar, eficientizarea hotelului Miami și a bazei de tratament de la Săcelu, consumul de energie al excavatoarelor asigurat din producţia proprie, redistribuirea personalului excedentar către zona direct productivă etc.

Sindicaliștii mai cred că bugetul ar trebui fundamentat pe o producţie mai mare de energie electrică, de 16 TWh. Bunoaica a spus că un plus de câștig pentru companie ar putea să vină și din simplificarea procedurii de vânzare a cărbunelui către terţi, acum fiind un sistem complicat, care facilitează apariţia speculanţilor.