Senatul a adoptat miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă privind declararea lui Mihai Viteazul martir şi erou al naţiunii române, urmând a fi omagiat anual pe 27 mai. Senatorii au votat telefonic, exprimând 110 voturi „pentru” şi 23 de abţineri.

„Se declară un martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, domn al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea primei Uniri a poporului român,  pentru curajul şi sacrificiul său. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor menţionate în limita fondurilor disponibile”, prevede propunerea legislativă.

Actul normativ, iniţiat „în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut de domnitor”, mai stipulează că Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Iniţiatorii amintesc în expunerea de motive că „realizările lui Mihai Viteazul dăinuiesc până astăzi, la 419 ani de la decesul său, fiind amintit şi omagiat în istoria din şcoli, în numeroase opere literare româneşti, filme artistice şi în imnul naţional drept un erou şi martir al poporului român”.

Mihai Viteazul a fost ban al Craiovei. În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, după obiceiul timpului, o sumă mare de bani, Mihai a devenit domn al Țării Românești. Pentru o perioadă, a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, s-a realizat pentru prima dată unirea politică a celor trei țări românești cu un singur conducător. În punctul cel mai înalt al destinului sau Mihai Viteazul se intitula într-un hristov emis la 27 mai “Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei” și își confecționa bine cunoscută pecete pe care figurează cele 3 țări române surori.

Fiind simultan domnitor în Ţara Românească (1593 – 1601), Transilvania (1599 – 1600) şi Moldova (1600), Mihai Viteazul a realizat pentru prima dată unirea unui teritoriu apropiat că întindere de cel al României de astăzi, fiind perceput de mulţi români că unul dintre cei mai importanţi eroi naţionali.