Cele cinci persoane reţinute şi arestate preventiv luna trecută de procurorii din Sălaj pentru că s-au dat drept inspectori de integritate au putut să îşi petreacă sărbătorile de iarnă acasă, la domiciliile din Târgu Jiu şi Cluj Napoca, dar fără prea multă poftă de distracţie pentru că toate au fost plasate în arest la domiciliu. Până în ajun de Crăciun membrii grupării fuseseră încarceraţi în arestul IPJ Sălaj sau  Penitenciarul Gherla, înainte de sărbători ancheta ce îi vizează fiind finalizată printr-un rechizitoriu cu care cei în cauză au şi fost trimişi în judecată, dosarul urmând să fie judecat anul viitor la Tribunalul Sălaj.

Trei dintre membrii grupării respective au fost plasaţi în arest la domiciliu chiar în Ajunul Crăciunului, după ce magistraţii Curţii de Apel Cluj le-au admis contestaţiile formulate la deciziile Tribunalului Sălaj prin care judecătorii stabileau că locul lor ar fi fost în continuare în spatele gratiilor. Petrişor Cătălin Catrinoiu, Lucian Vasile Boian şi Cătălin Adrian Ionescu au fost cei care au primit vestea plasării lor în arest la domiciliu chiar înainte de venirea Moşului, primul dintre ei având domiciliul în Cluj Napoca. Înaintea lor fuseseră plasaţi în arest la domiciliu şi alţi doi membri ai reţelei, respectiv solista de muzică populară Daniela Bersu şi Ion Matei Glăvan. Toţi cei cinci au fost plasaţi în arest la domiciliu după ce procurorii au finalizat cercetările şi i-au trimis pe aceştia în judecată, măsură luată şi faţă de două dintre firmele „de integritate” pe care inculpaţii le foloseau ca paravan pentru a-i convinge pe primari să încheie contracte cu ei.

Acuzaţiile

Procurorii au informat printr-un comunicat de presă că i-au trimis în judecată pe cei cinci pentru comiterea mai multor infracţiuni, cea mai importantă dintre ele fiind constituirea unui grup infracţional organizat. Pe lângă aceasta membrii grupării sunt acuzaţi şi de săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de înşelăciune, cap al reţelei putând fi considerat Cătălin Petrişor Catrinoiu, cu 23 de infracţiuni. Îl urmează cu 5 astfel de fapte Vasile Lucian Boian, politician gorjean acuzat şi de comiterea a 18 infracţiuni de tentativă de înşelăciune. Ceilalţi inculpaţi au până în 7 astfel de infracţiuni pentru care vor trebui să dea explicaţii în faţa judecătorilor, calitatea de inculpat în dosar având-o şi firmele la care lucrau cei în cauză.

La finalul anchetei procurorilor sălăjeni s-au ales cu calitatea de inculpat atât SC Programul pentru Sporirea Capacităţii Administrative SRL, cât şi SC Centrul pentru Activitatea Avertizorilor de Integritate SRL. Ambele au sediul în municipiul Bucureşti şi îl au ca reprezentat legal pe Cristian Ovidiu Catrinoiu, ambele societăţi fiind acuzate de săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunile de înşelăciune (23 de infracţiuni) şi constituirea unui grup infracţional organizat. Firmele aveau denumiri alese în aşa fel încât să îi inducă în eroare pe cei mai mulţi dintre primari, mai ales că documentele pe care aceştia le primeau în numele celor două societăţi nu conţineau şi iniţialele de „SC” sau ”SRL”, mulţi dintre edili fiind convinşi că au de-a face cu instituţii ale statului român.

Primarii păcăliţi

Edilii din Sălaj primeau telefoane de la „avertizorii de integritate” şi erau anunţaţi despre „vizitele” acestora, vizite la finalul cărora primarii semnau contracte prin care plăteau către cele două SRL-uri menţionate peste 800 de dolari anual. Primeau în schimb promisiuni că vor fi sfătuiţi să nu aibă probleme de integritate, povestea ţinând la primarii din localităţile Fildu de Jos, Hida, Almaşu, Zimbor, Cuzăplac, Vârşolţ, Bocşa, Bobota, Chieşd, Sânmihaiu Almaşului, Şărmăşag, Dobrin, Sălăţig, Ip, Valcău de Jos, Nuşfalău, Boghiş, Halmăşd, Marca, Şamşud, Măerişte, Horoatu Crasnei şi Dragu. Catrinoiu se ocupa de trimiterea unor adrese „oficiale” prin fax către aceste primării, dar şi către altele din ţară, a acordurilor pe care le-a predat celorlalţi inculpaţi pentru a le folosi, el făcând şi planificarea primăriilor la care urmau să se prezinte ceilalţi inculpaţi.

De asemenea, el se ocupa de finanţarea activităţilor (transport, cazare, masă), instruirea celorlalţi inculpaţi privind modul de acţiune, întocmirea şi folosirea unor înscrisuri în care denumirile societăţilor comerciale erau scrise incomplet (fără SC şi SRL), pentru inducerea în eroare, conform procurorilor. La rândul său, Boian se ocupa de organizarea deplasărilor în teren, efectuarea de rezervări pentru cazare, plata contravalorii cazării, a meselor şi a transportului, repartizarea către cei trei inculpaţi a mapelor cu care aceştia se deplasau în teren, în fiecare mapă aflându-se şi contractele care trebuiau semnate, planificarea primăriilor unde urmau să acţioneze ceilalţi inculpaţi, precum şi de „încurajarea permanentă a acestora”, o situaţie similară existând şi la Gorj, unde o altă firmă reprezentată de acesta se ocupa de încasarea taxelor neachitate de către localnici.

ANI se delimitează

Agenţia Naţională de Integritate s-a văzut nevoită să reacţioneze în urma izbucnirii acestui scandal şi să menţioneze că inspectorii de integritate din subordinea sa îşi desfăşoară activitatea într-un cu totul alt mod. Inspectorii săi nu se deplasează în teritoriu şi comunică doar prin documente scrise, care poartă antetul oficial al instituţiei, orice dubiu putând fi clarificat printr-o simplă verificare făcută telefonic sau prin e-mail la sediul instituţiei. „Inspectorii de integritate nu realizează controale tematice la sediile instituţiilor sau autorităţilor publice. Activitatea administrativă a inspectorilor de integritate se desfăşoară exclusiv la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate din Bucureşti. Potrivit prevederilor legale care normează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a procedurilor operaţionale interne, inspectorii de integritate verifică persoanele care au obligaţia declarării averilor şi a intereselor, şi nu instituţii publice. De asemenea, inspectorii de integritate comunică în scris cu persoanele faţă de care s-a declanşat procedura de evaluare, precum şi cu persoanele fizice sau juridice cărora le sunt solicitate informaţii relevante evaluării, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010.”, arată ANI.