Un student gorjean originar din Mușetești a fost nevoit să renunțe la studii și la toate planurile de viitor după ce medicii care l-au „tratat” l-au transformat într-o „legumă”. O alergie la o injecție, o doză dublă de somnifere și neșansa de a fi pacient al sistemului medical românesc au făcut din Ionuț Foanene un tânăr care în loc să aspire la o carieră în administrație are acum nevoie permanent de îngrijirea părinților săi, singurii care i-au mai rămas alături în ultimul an și jumătate și care acum au cerut Poliției să facă o anchetă pentru a vedea cine e de vină pentru cele întâmplate.

Pentru Ionuț Foanene necazurile au început în aprilie anul trecut, când tatăl său l-a dus la Spitalul din Bumbești Jiu pentru a fi tratat de o răceală puternică, el urmând și tratament pentru o gastrită. Acolo i s-a făcut o injecție și de atunci totul a luat o turnură neașteptată și nedorită în viața sa, el fiind alergic la tratamentul respectiv. „Nu merge niciodată singur și face crize în care pică din picioare. Trebuie să îl supraveghem permanent și eu, și soția. Așa am ajuns după ce l-am dus la spital. Ce i-au făcut acolo, ce injecție i-au dat nu știu, dar știu că nu i-au făcut nici un test înainte. A intrat în șoc anafilactic, asta s-a întâmplat. M-au lăsat singur cu el. Am început să strig după ajutor când am văzut că a început să se strâmbe în toate felurile. I-am băgat degetele în gură ca să nu își înghită limba și eram în spital. Am strigat după ajutor și a venit o doamnă, Popescu parcă o chema, care a și zis că cine o fi lăsat-o pe asistentă să îi facă injecții, că era începătoare”, spune Ionel Foanene, tatăl băiatului.

Spital după spital

Cine își închipuie că necazurile pentru Ionuț s-au încheiat la Bumbești Jiu greșește, pentru că, după câteva ore de la internare, tânărul a fost trimis în mare grabă la Târgu Jiu, unde, aparent, medicii reușiseră să îl salveze. Vreo trei zile a stat în comă, povestesc părinții, după care și-a revenit și a cerut chiar o friptură. Dornic să îi dea fiului ce e mai bun pentru a-l vedea din nou sănătos, mai ales că e singurul său băiat, tatăl a mers acasă, la Mușetești, și dimineața, a doua zi, a făcut o friptură de porc cu care s-a dus la spital. Când l-a văzut însă pe Ionuț a crezut că ceea ce vede și aude nu e adevărat. Băiatul amuțise complet și nici până în ziua de azi nu a mai deschis gura pentru a spune vreodată „mamă” sau „tată”.

„Am simțit că mă lasă picioarele pentru că știam că vorbise cu mine și că era pe drumul cel bun, își revenea. Acum nu mai vorbea, nu se mai ținea pe picioare, nimic, nimic, era o legumă și așa a rămas până în ziua de azi. Am înțeles că noaptea fusese agitat și o asistentă i-a făcut o doză dublă de somnifer și de atunci nu s-a mai trezit deloc. Mi l-a adormit pentru totdeauna. L-am mutat la Craiova, dar și acolo a fost chinul de pe lume pentru că l-au salvat de la moarte, dar sănătos și zdravăn cum era înainte nu l-a mai făcut nimeni”, povestește tatăl.

Vinovații fără vină

Părinții lui Ionuț au cheltuit zeci de mii de lei pe tot felul de medicamente, pe șpăgi date prin spitale, pentru a se asigura că angajații unităților sanitare de stat vor fi „atenți” cu fiul lor, pe transport și pe orice altceva ar fi putut să îl repună pe Ionuț pe picioare. Au ajuns cu băiatul și până la Cluj, unde nu li s-au dat decât asigurări că nu are vreo tumoare pe creier care să îi pună viața în pericol. Acum Ionuț a început să comunice cu părinții prin semne, câteva, puține, suficient însă cât aceștia să își dea seama ce dorește fiul lor. Nu le poate spune când are o durere, dar cei care l-au crescut îl cunosc și își dau seama de suferința pe care o are.

Necazurile prin care a trecut și trece nu vor duce la o schimbare a situației din spitalele de stat, dar părinții lui încearcă fie și în al 12-lea ceas să afle cine e de vină pentru cele întâmplate. Oamenii au depus o plângere la Poliție și speră să li se spună măcar ce medicament i s-a administrat la Bumbești Jiu pentru a afla de la ce a început totul. Managerul actual al spitalului, Aurel Stolojanu, recunoaște cu o jumătate de gură că „pacienților li se fac teste”, dar în cazul lui Ionuț nu are de unde să știe dacă s-a și întâmplat lucrul acesta. Era miezul nopții, spitalul fusese recent redeschis și personalul era proaspăt angajat, așa că tânărul pacient a nimerit cu boala sa cum nu se poate mai prost.

A pierdut studiile și tinerețea

Ionuț era în anul doi la master, mai avea un pic și își susținea lucrarea finală pentru a finaliza studiile. Profesorul său coordonator, Horațiu Gorun, spune, ca și toți cei care îl cunosc pe acesta, că fostul student nu s-a mai prezentat la examenele finale și, ca urmare, a pierdut tot ce acumulase până atunci. „A venit tatăl său la facultate și ne-a povestit drama prin care trece bietul copil. Am văzut disperarea bietului părinte, i se citea pe chip, în gesturi și în glas. El era un student cu foarte mult bun simț, aplecat spre studiu, prezent la ore. Ce pot să vă spun este că sper să se facă bine și să revină la ore pentru că întotdeauna există speranță și eu cred în aceasta”, ne-a spus Gorun.

E greu de crezut că Ionuț își va mai reveni vreodată pentru a putea să își reia studiile. Părinții săi s-ar bucura să îl vadă doar că poate merge singur prin curte și ar fi suficient pentru ei. Deocamdată cei care îl cunosc știu că săptămâna viitoare, în ajun de Ajun de Crăciun, pe 23 decembrie, Ionuț va împlini 27 de ani, o vârstă la care alți tineri își întemeiază familii și își cresc copii. Tânărul nostru are însă gesturile și gândirea unui copil de 2-3 ani, iar o eventuală revenire a lui la gândirea unui major este o chestiune de timp și bani, până acum negăsindu-se cineva care să îi recomande vreun tratament util suferințelor sale.