Mai multe fragmente ceramice ce datează din epoca romană marchează un nou punct arheologic pe harta Gorjului, în zona Şomăneşti din comuna Teleşti. Fragmentele găsite de arheologii din cadrul Muzeului Judeţean Gorj constau în buze de vase sau fragmente de castroane. După ce vor fi restaurate aceste piese vor fi expuse în sălile Muzeului Judeţan astfel încât gorjenii să se poată bucura de frumuseţea acestor piese.

În zona Şomăneşti, comuna Teleşti, au fost descoperite zilele trecute vestigii de epocă romană. Acestea au fost găsite în punctul La Gropi, la confluenţa râurilor Tismana şi Bistriţa. „Aici au fost găsite fragmente ceramice specifice epocii romane. Toate acestea se leagă de castrul de la Pinoasa care se află la o distanţă de un kilometru de acest punct arheologic, cât şi de aşezarea geto-dacică de la Vârţ-Rovinari, unde au fost făcute cercetări arheologice în urmă cu câteva decenii”, spune doctorul în arheologie, Gheorghe Calotoiu. Fragmentele ceramice descoperite de muzeografii gorjeni constau în baze de vase, buze de diferite vase, fragmente de castroane de diferite dimensuni, cât şi vase mai mari. În perioada următoare se vor face cercetări arheologice în zona respectivă deoarece este un punct important pentru arheologia Gorjului. „Acesta se alătură altor puncte importante, cum ar fi Arcani- La Morminţi, unde au fost descoperite vestigii de epoca bronzului şi epoca geto-dacică şi medievală, iar în perspectivă, la Stolojani, unde se află un punct arheologic de epoca bronzului. Toate aceste cercetări arheologice vor fi expuse, după ce vor fi restaurate, în sălile Muzeului Judeţean Gorj”, mai menţionează Gheorghe Calotoiu.

Zeiţa Minerva

Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din Gorj este o statuetă ce o reprezintă pe zeiţa Minerva, statuetă ce a fost solicitată înainte de Revoluţie de Muzeul Naţional din Bucureşti. Zeiţa Minerva a fost descoperită la Ohaba-Bălăneşti în 1967 de un învăţător. Acest obiect este deosebit de important pentru că este din bronz aurit. Zeitatea respectivă are chitonul pe cap, medusa pe piept. „Această piesă a fost solicitată de Muzeul Naţional de la Bucureşti înainte de 1989 în numeroase rânduri, însă noi am păstrat-o aici, în patrimoniul Muzeul Judeţean Gorj. Este o zeitate a militarilor”, mai spune Gheorghe Calotoiu.