Cod roșu emis la Novaci după producerea viiturii!!!
Hidrologii nu au reușit să prevină dezastrul de pe Valea Gilortului prin emiterea din timp a unui cod roșu de inundații, avertizarea respectivă fiind emisă doar după ce valul de câțiva metri măturase totul în calea sa. Primarul de la Novaci, Dumitru Leuștean, spune că instituția pe care o conduce a primit avertizarea de cod roșu după ce viitura se propagase pe râul Gilort, iar străzi, case și gospodării erau deja inundate.
De altfel, grav afectat de inundații a fost și sediul Apelor Române din Novaci, un camion fiind complet înghițit aici de valul care a măturat totul în calea sa.
Și cei de la ISU Gorj confirmă faptul că nu au primit o avertizare de cod roșu înainte de producerea viiturii, ci doar după propagarea acesteia, când, evident, răul fusese produs. Purtătorul de cuvânt al ISU Gorj, Mihai Avramescu era în discuții cu jurnaliștii și a aflat de la aceștia despre instituirea codului roșu, asta în condițiile în care el și colegii săi pompieri lucrau deja de ore bune la înlăturarea efectelor viiturii de la Novaci.
„Avertizarea a fost emisă mai târziu, viitura era deja în desfășurare când eu am fost întrebat de unii jurnaliști dacă știu că a fost instituit cod roșu de inundații. Eram la fața locului, viitura trecuse de zona de nord a orașului și de abia apoi a fost emisă avertizarea de cod roșu. Nu aș avea niște repere orare pentru că în acele momente nu se mai uita nimeni la ceas ca să vadă cât e ora”, afirmă Avramescu. Acesta menționează că orașul Novaci era însă sub cod portocaliu de inundații instituit de hidrologi cu o seară înainte de a se produce viitura.
Avertizarea de cod roșu de inundații a fost instituită marți la ora 14.15 și a fost valabilă până seara la ora 23.00, deși viitura pe Gilort s-a produs în jurul orei 10.00, localnicii și autoritățile mulțumindu-i lui Dumnezeu de marți încoace că nenorocirea nu s-a produs noaptea pentru că, în aceste condiții, altele ar fi fost consecințele. Nenorocirea a fost posibilă după ce în zonă s-au înregistrat precipitații istorice de 180 de litri pe fiecare metru patrat de teren, suprafața pe care au căzut ploile respective fiind una imensă, în zonă montană. Apele de pe versanți s-au strâns apoi în albia Gilortului și tot ce s-a întâmplat după aceea este deja istorie.