În această vară demarează în organizarea BNR Gorj și a Mănăstirii Tismana amenajarea unui Muzeu dedicat evenimentelor din perioada 1944-1947 când tezaurul României s-a aflat depozitat în subsolul și în preajma lăcașului de cult gorjean. Imagini exclusive cu peștera unde a stat tezaurul,  înainte de demararea lucrărilor de amenajare a muzeului, veți putea vedea la emisiunea CINE A FOST ODATĂ-N GORJ de azi, 18 iulie 2011, ora 19.00 la Gorj TV. Invitatul emisiunii este Gheorghe Birău, directorul filialei BNR și autorul cărții ”Gorjul Bancar. Banca Națională(2010).

Pentru circa doi ani şi jumătate, tezaurul Băncii Naţionale a României s-a aflat în Gorj în regiunea mânăstirii Tismana. Operaţiunea desfăşurată de BNR începând cu luna iulie 1944 şi sfârşită în ianuarie 1947 a purtat numele de cod „Neptun”. Tezaurul a stat într-o peşteră din apropierea aşezării monahale, după cum povestea într-o carte publicată în anul 2010 chiar actualul director al filialei BNR, Gheorghe Birău. După 1989, mulţi dintre gorjeni au aflat cu surprindere că în toamna anului 1944 nu doar regele Mihai şi-a găsit refugiu în Gorj ci şi tezaurul României. Povestea a apărut de mai multe ori în ultimii ani, de la reviste cu specific istoric la materiale de popularizare. Pentru cei care știu mai puțin această întâmplare, emisiunea de istorie a postului GORJ TV va satisface această curiozitate.

Povestea aurului

Mai mult de 10 zile de vară (iulie 1944) le-au trebuit autorităţilor pentru a transporta tezaurul BNR de la Bucureşti la mănăstirea Tismana. Gheorghe Birău, autorul cărţii „Gorjul Bancar. Banca Naţională”, explică raţiunile alegerii unei peşteri. Programul de recuperare a ridicat numeroase probleme la transport care au rămas consemnate în rapoarte. Nu s-a găsit însă rezolvarea enigmei dispariţiei unei părţi din tezaur. Transportul a fost îngreunat şi din cauza faptului că lăzile de depozitare au putrezit din cauza umezelii. Mai mult, în ziua de 28 ianuarie 1947, una din maşinile cu aur s-a răsturnat la ieşirea de pe podul din Peştişani, casetele ajungând în râu dar fără să păţească nimic. Acestea şi-au continuat drumul spre gara Târgu-Jiu cu o altă maşină. Tot de o altă maşină a fost nevoie după ce un camion a derapat într-un şanţ din satul Brădiceni. Transportul s-a desfăşurat între 25 ianuarie şi 4 februarie 1947. Aurul ajuns la Bucureşti era mai puţin decât cel adus în 1944 de acolo.

PAGUBA

Astfel, din 4035 de casete, în greutate totală de 212.245,305 kg au ajuns la Bucureşti doar 3876 casete, în greutate de circa 195.000 kg. Doar că lipsa ar fi de 159 de casete. Ca bani, paguba BNR la preţurile actuale ale aurului se cifrează la peste 5000 de miliarde de lei vechi.

Cornel ŞOMÂCU