Angajaţii APIA Gorj sunt nevoiţi să dea zilnic explicaţii organelor de cercetare din cauză că foarte mulţi fermieri se reclamă între ei. Cu toate acestea, conducerea instituţiei spune că numărul sesizărilor a scăzut faţă de anul trecut. De asemenea, tot mai puţini fermieri contestă în instanţă penalităţile aplicate de APIA. Comunele cu cele mai multe litigii sunt cele din zonele montane, unde   fermierii beneficiază de cele mai mari subvenţii.

Angajaţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sunt funcţionarii publici care se confruntă cu cel mai mare volum de muncă. Pe lângă faptul că derulează foarte multe campanii de depunere a cererilor pentru subvenţii, verifică dosarele, efectuează controale administrative şi pe teren, salariaţii trebuie să răspundă la solicitările DNA, Poliţiei şi Parchetului. Asta pentru că fermierii gorjeni se reclamă între ei.

Cele mai multe sesizări vin din zonele montane, date fiind valorile mari ale subvenţiilor acordate pentru zonele defavorizate. În topul localităţilor cu cele mai multe litigii se află Padeş, Tismana şi Crasna. „Zilnic primim sesizări, dar nu neapărat de la Parchet. Mai solicită documente şi Poliţia. Chiar săptămâna trecută am primit o sesizare de la Poliţia Turcineşti prin care ni se cer informaţii referitoare la unii dintre micii fermieri ai comunei. Când sesizarea ajunge la DNA şi există o suspiciune legată de fraudare ni se solicită o întreagă documentaţie, în funcţie de perioada sesizată care a stat la baza autorizării la plată”, a declarat Constantin Negrea, directorul APIA Gorj.

Acesta a mai precizat că numărul sesizărilor şi al contestaţiilor sunt în scădere. „În ultimii ani se observă o scădere a sesizărilor. Şi referitor la contestaţiile făcute de fermierii nemulţumiţi de diminuarea subvenţiilor se observă o reducere. Dacă în anul 2012 am avut 80 de contestaţii pentru sumele recuperate, în anul 2013 am avut doar 35 de procese pe rol”, a menţionat directorul Negrea.

De ce sunt conflicte între fermieri

Potrivit conducerii APIA Gorj, principalele cauze care creează conflicte între fermieri sunt: lipsa cadastrului agricol, emiterea titlurilor de proprietate în indiviziune pe titularul actului de proprietate, precum şi retrocedarea pe  vechile amplasamente care a generat o fărâmiţare excesivă a suprafeţei agricole. „Sunt situaţii în care titularul titlului de proprietate a decedat şi are mai mulţi copii, unii dintre ei fiind fete care şi-au schimbat numele după căsătorie. Toţi vor să primească subvenţie, iar acest lucru nu se poate. Cererea se depune doar de către o persoană în baza adeverinţei eliberate de primărie, iar apoi rudele încep să se reclame între ele. De asemenea, o altă problemă o reprezintă fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor agricole. În condiţiile în care scade suprafaţa ce intră la subvenţie, creşte numărul parcelelor. Oamenii continuă să-şi fragmenteze pământul şi pierd subvenţia. Anul trecut am avut cu 7.000 de parcele mai mult faţă de anul 2012”, a declarat Constantin Negrea.