Salvamontiştii gorjeni s-au confruntat cu o situaţie mai puţin obişnuită. Aceştia au fost solicitaţi să reamplaseze acoperişul provizoriu al Culei Cioabă - Chiriţescu din Şiacu, acoperiş distrus de viscolul puternic din ultimele zile. Salvamontiştii au fost nevoiţi să apeleze la macara şi la frânghii pentru a se căţăra pe ziduri. Acţiunea s-a desfăşurat sub supravegherea specialiştilor Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”.

Salvamontiştii gorjeni au fost solicitaţi de către conducerea Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” să reamplaseze acoperişul provizoriu al Culei Cioabă - Chiriţescu, din Şiacu, comuna Slivileşti. „Cula din Şiacu este datată din 1818, este distrusă, iar acoperişul era unul provizoriu. Ne-am ajutat de frânghii şi de macara pentru a urca zidurile. Acţiunea a fost realizată sub supravegherea specialiştilor Muzeului Judeţean Gorj şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Gorj”, a declarat Sabin Cornoiu, şeful Serviciului Salvamont Gorj.
Cula este o construcţie semifortificată răspândită începând cu Evul Mediu în întreg spaţiul balcanic. În Ţara Românească, culele erau locuinţele boierilor, construite cu scopul apărării avutului şi vieţii membrilor familiilor acestora, împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de jefuitori otomani, veniţi din sudul Dunării. Forma culei era de turn cu 3-4 caturi. Erau prevăzute cu metereze de unde se putea trage cu arme de foc în orice parte a curţii. În beci se afla o fântână, ce putea ajunge şi până la 60 de metri adâncime. Scara către etajele superioare putea fi mobilă, uşile erau masive, beciul solid, pereţii aveau grosime de 1 metru şi erau consolidaţi cu bârne şi străpunşi de metereze, cu ferestre înguste. La unele cule anexele sanitare se găseau într-un corp separat, un turn îngust, legat de corpul principal printr-un coridor aerian, ca un pod închis. Ca funcţii, culele au jucat rol de refugiu, apărare sau locuinţă temporară, veghe, semnalizare sau alarmă şi, mai târziu, de locuinţă permanentă.

Galerie foto