Gorjencele care au urmat cursurile de management al afacerilor organizate în cadrul proiectului „Un viitor mai bun pentru femei” se simt acum pregătite să-şi pună pe picioare propriile afaceri sau să le dezvolte pe cele existente. O dezbatere pe tema proiectului cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a avut loc ieri la Casa de Cultură George Coşbuc din Tismana. Proiectul a fost iniţiat şi este implementat de compania de consultanţă Depro Inovaţie în parteneriat cu Fondul Român de Dezvoltare Socială, cu Centrul pentru Educaţie economică şi Dezvoltare din România (CEED) şi cu Asociaţia Amfar Galicia.

Cu acest prilej, beneficiarele şi-au exprimat dorinţa de a începe o afacere şi de a crea noi locuri de muncă în zonele unde locuiesc.. Ramona Grofu din Peştişani, casnică, spune că-şi doreşte să înfiinţeze un centru de înfrumuseţare în localitate: „Voiam să am şi eu o afacere a mea, să-mi pot ajuta într-un fel copiii, dar totul mi se părea imposibil de realizat. Însă am avut foarte multe de învăţat de la formatorul nostru în cadrul acestor cursuri. A ştiut să comunice foarte bine cu noi şi a reuşit să ne transmită şi nouă o doză de optimism şi mai multă încredere în forţele proprii”. Pe de altă parte, pentru unele din beneficiarele proiectului, o afacere proprie nu este o noutate. Este cazul Iuliei Barbu din Peştişani, care are deja de 15 ani o mică afacere în domeniul comerţului: „Eu deţin o afacere, dar mi-aş dori foarte mult să merg şi pe altă latură şi să-mi deschid o pensiune, de exemplu. Mi-ar plăcea, în egală măsură, să-i pot ajuta mai mult şi pe cei de aici, prin intermediul unei grădiniţe cu program prelungit pentru copii sau unui centru pentru bătrâni”. Peste 40 de gorjence au fost selectate să ia parte la cursurile care le-au oferit, pe lângă partea teoretică şi posibilitatea de a primi consiliere pentru proiectele pe care intenţionează să le implementeze în viitorul apropiat. Reprezentanţii instituţiilor partenere la proiect spun că principalul criteriu de selecţie a constat în interesul pe care l-au arătat comunităţile locale. Constantin Jerca, colaborator Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), afirmă că au fost vizate, în special, zonele defavorizate: „Înainte să începem selecţia propriu-zisă, am vrut să vedem cum răspund autorităţile publice la iniţiativa noastră. Dacă unele comunităţi s-au arătat foarte receptive şi dornice să schimbe într-un fel viitorul femeilor din mediul rural, au fost şi localităţi în care cei de-acolo au refuzat să colaboreze cu noi. Credem că acest lucru se întâmplă pur şi simplu pentru că acest proiect european nu oferă şi finanţare micilor întreprinzătoare. Dar instruirea pe care au primit-o şi consilierea gratuită de care beneficiază pe tot parcursul proiectului sunt suficiente ca să înveţe cum să acceseze fonduri pentru dezvoltare unei mici afaceri sau proiect comunitar”. Principalele obiective ale proiectului sunt ameliorarea situaţiei femeii din mediul rural, combaterea discriminării, dar şi crearea de noi locuri de muncă.