Ministrul economiei, Adriean Videanu, a prezentat ieri componenţa viitoarelor două companii energetice naţionale, una dintre ele incluzând şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, dar şi complexurile energetice din această zonă. În plus, SNLO a primit ieri vestea compensării datoriilor pe care le avea de încasat de la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare, ceea ce nu poate decât să însemne un nou început, mai ales acum când societatea se pregăteşte să îşi trimită angajaţii în şomaj tehnic din cauza cererii reduse de cărbune.
 Adriean Videanu a făcut anunţul în faţa unor parlamentari, într-un cadru oficial, la nici două săptămâni după vizita făcută la Târgu Jiu el oferind informaţii despre cum vor arăta viitoarele companii energetice. Structurile ce vor fi înfiinţate în perioada următoare prespun o împărţire în două a Electrica, Romgaz urmând să preia de la Termoelectrica unitatea de la Iernut. Ambele societăţi vor face parte din cele două companii energetice naţionale, care vor fi înfiinţate de Ministerul Economiei în acest an, cel mai probabil spre toamnă.
 Din prima companie vor face parte cele trei complexuri energetice din Oltenia, respectiv Turceni, Rovinari şi Craiova, reactoarele nucleare 1 şi 2 de la Cernavodă, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, jumătate din distribuitorul şi furnizorul de energie Electrica şi două hidrocentrale ale Hidroelectrica, Vâlcea şi Slatina. A doua companie energetică naţională va cuprinde ELCEN Bucureşti, termocentralele Deva şi Paroşeni, Compania Naţională a Huilei, cealaltă jumătate a Electrica, hidrocentralele Porţile de Fier, precum şi hidrocentralele Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa, Sibiu, Sebeş, Buzău şi Târgu Jiu. Aşadar, barajele de pe Jiu nu vor fi în aceiaşi structură cu SNLO şi complexurile energetice, puterea instalată a acestora fiind însă oricum mult prea mică în comparaţie cu cele de pe Olt, care vor fi încorporate cu unităţile miniere şi energetice din Gorj. 
 Totodată, din a doua companie energetică naţională va face parte şi Romgaz, prin termocentrala de la Iernut, pe care producătorul de gaze o va prelua de la Termoelectrica, în contul unor datorii. Tot despre datorii a discutat ieri Guvernul şi în cazul SNLO, executivul compensând ieri sumele pe care societatea le avea de recuperat de la RAAN Drobeta Turnu Severin cu subvenţiile pe care regia trebuia să le primească de la buget. Astfel, SNLO redevine fată mare şi scapă de blocajul financiar care o sufocase în ultimul an. Cel puţin asta par să arate calculele hârtiei, până la revenirea din şomaj tehnic a minerilor.

 Justificările lui Videanu

 Structurile prezentate ieri de ministrul economiei coincid în mare parte cu revendicările formulate de ani de zile de sindicatele miniere din Oltenia şi cu cele ale PDL Gorj, fiind puţin probabil ca cele două organizaţii să aibă obiecţii în perioada următoare. Social-democraţii şi liberalii din judeţ vor avea însă ocazia să critice demersurile lui Videanu pe motiv că sediul companiei energetice nu va fi la Târgu Jiu, aici urmând să funcţioneze doar "divizia minieră". Ministrul economiei nu a făcut vreo referire la sediile celor două companii, dar, din declaraţiile anterioare ale acestuia a reieşit că ambele structuri energetice vor avea sediile centrale la Bucureşti, pe motiv că energia, ca produs final, oricum va fi vândută prin bursă, iar marile negocieri pentru restructurări şi modernizări tot în capitală se poartă. De altfel, şi până acum, directorii din minerit şi energie invocau mereu şedinţele la Bucureşti pentru a justifica eventuala lor lipsă din unitate.
 Structura celor două companii energetice naţionale a fost prezentată de ministrul economiei în cadrul audierilor Comisiei de Servicii şi Industrii din Camera Deputaţilor. Potrivit lui Videanu, la elaborarea acestei restructurări a sistemului de producţie a electricităţii din România au fost luate în calcul mai multe principii, printre care o estimare privind creşterea consumului de energie din România, de 2,5% pe an, până în 2025, investiţiile necesare reabilitării grupurilor de producţie actuale, precum şi înlocuirea grupurilor neperformante.
Potrivit ministrului, cele două companii vor avea cote de piaţă apropiate. Astfel, prima companie va avea o cotă de piaţă 48%, iar a doua 44%, aceste procente urmând să scadă în 2017, când vor fi puse în funcţiune reactoarele nucleare 3 şi 4 şi noi termocentrale, la 41%, respectiv 27%.

 Energie mai ieftină
 
 Videanu a precizat în declaraţiile făcute în faţa deputaţilor că aceste două companii energetice naţionale vor avea costuri de producţie a energiei de 44-45 euro pe MW/oră, nivel inferior mediei actuale de 48 euro pe MW/oră. În prezent, cel mai ieftin producător de energie din România este Hidroelectrica, ale cărei costuri de producţie se cifrează în jurul valorii de 26 euro pe MW/oră. La polul opus se situează termocentrala de la Galaţi, cu costuri de producţie de 109 euro pe MW/oră.
 "Această restructurare a sectorului energetic vizează creşterea independenţei energetice a României pe termen mediu, în sensul creşterii producţiei interne de energie, al reducerii independenţei faţă de o sursă unică de import de energie, precum şi al promovării unei politici comune de securitate energetică la nivelul UE", a spus Videanu. Potrivit ministrului economiei, odată cu această restructurare, se doreşte conservarea locurilor de muncă, mai ales în sectorul termo şi minier, precum şi crearea unor societăţi apropiate din punct de vedere al costurilor/MWh şi al cotei de piaţă.
 Măsurile anunţate acum de Ministrul Economiei sunt luate însă mult prea târziu pentru că alte ţări deja au investit în termocentrale noi şi şi-au valorificat pe cât au putut potenţialul propriu pentru a reduce dependenţa faţă de gazul rusesc. Anunţul de ieri este făcut într-un context în care prin România nu se mai vorbeşte despre privatizarea complexurilor energetice cu acelaşi interes cu care s-a discutat după 2004, când fosta Companie a Lignitului a fost spartă şi bucăţi din ea au fost unite cu termocentralele pentru ca fostul ministru al industriilor Dan Ioan Popescu să aibă posibilitatea să spună că firme mari din Europa de abia aşteaptă să investească la Turceni şi Rovinari. Anii au trecut, investitorii nu au mai venit, iar programele de modernizare şi protecţie a mediului cunosc întârzieri majore, despre complexuri vorbindu-se doar despre ce şmen mai mare sau mai mic au făcut unii sau alţi dintre guvernanţi.