Reporter: ,,Nu au existat politicieni care să ne ajute. Din păcate niciun politician nu a venit cu vreo idee’’, este una din declaraţiile liderului sindical al minerilor, Marin Condescu, făcută cu referire la implicarea oamenilor politici în reorganizarea producătorilor de energie, mai precis la formarea unor noi companii energetice. Cum comentaţi această acuză a liderului sindical?
Ionel Manţog: Am citit acel interviu în care domnul Condescu a transmis mai multe mesaje. Primul se referă la minunatul sindicat şi la scabroasa clasă politică. Al doilea se referă la poziţionarea sa în lupta, nu neapărat politică sau sindicală. Al treilea mesaj este unul de captare a bunăvoinţei unor politicieni marcanţi. Prin afirmaţia implicită: atenţie, eu sunt cel care contez! Dar, nu vreau să comentez aceste mesaje, vreau doar să enumăr unele FAPTE care eventual pot restabili o ordine a lucrurilor.
Reporter: Există sau nu o implicare a politicienilor gorjeni în această problemă, a constituirii unei companii energetice puternice din care să facă parte mineritul şi termocentralele din Oltenia şi a consolidării activităţii?
Ionel Manţog: Ca să înţelegem această problemă, ar trebui să trecem în revistă cum a evoluat aceasta din 1999 până acum. Dar, să rămânem totuşi în actualitate. La sfârşitul anului 2008, pe baza poziţiei consecvente a filialei Gorj a PD-L, am discutat cu domnul ministru Videanu constituirea companiei energetice Oltenia, care includea minele şi carierele în funcţiune şi termocentralele Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova2. Domnul Condescu a fost la curent cu aceste discuţii. În perioada în care am fost consilier personal al domnului ministru Videanu, purtând discuţii despre ansamblul sistemului energetic s-a constatat necesitatea reorganizării întregului sistem energetic naţional. Fac precizarea că în Gorj singura poziţie neschimbată încă din 2005 în legătură cu constituirea a două-trei companii puternice, incluzând producţie hidro-termo-nucleară, mi-a aparţinut, şi a fost printre puţinele opinii de acest tip la nivelul ţării. Din 2005 încoace am susţinut public această idee, în nenumărate rânduri, propunerea făcând de altfel parte din programul de guvernare cu care Alianţa DA a câştigat alegerile în 2004. Această soluţie era evident de preferat, mai ales că îngloba şi varianta CNE Oltenia. 
Discuţiile despre reorganizarea sistemului energetic au început încă din luna ianuarie, într-un cerc restrâns de 6-7 oameni. Deoarece domnul ministru Videanu ne-a rugat să nu facem publice acele analize nu am vorbit despre ele nici măcar cu domnul Condescu. Tot în cadrul acestor şedinţe am repus în discuţie şi reinternalizarea Termoserv-urilor în cadrul complexelor energetice, fapt deja împlinit la începutul acestei luni. Spun că am repus în discuţie, deoarece făcusem demersurile în acest sens încă din 2005, când eram secretar de stat, dar atunci s-au opus liderul sindical Ion Pisc şi ministrul Şereş, pentru că termoserv-urile erau calea prin care se introduceau în complexe diferite produse şi servicii cu dedicaţie. Cu alte cuvinte, noi muncim deja să aplicăm aceste idei, de aia mă şi apucă râsul când văd cum Călinoiu este abia acum la stadiul de organizat simpozioane pe această temă.
Reporter: Şi atunci, cum vă explicaţi că domnul Condescu acuză politicienii că nu au idei?
Ionel Manţog:Politicienii au avut mereu idei. Şi mai bune, şi mai proaste. Îi reamintesc domnului Condescu doar câteva dintre acestea, care au fost aplicate şi funcţionează şi acum: înfiinţarea posturilor de inspector social şi responsabil cu securitatea muncii, ocupate de liderii sindicali, după modelul francez; reorganizarea clubului de fotbal Pandurii, proiectul de modernizare de la Cariera Roşiuţa. Îi reamintresc domnului Condescu că în programul de dezvoltare, eficientizare şi acompaniament social al CNL Oltenia, scris cu mâna mea în 2002, am introdus concediile de aşteptare, pe care ulterior, când eram secretar de stat, le-am preluat cu altă denumire prin OUG 116, aplicabilă şi acum la SNL Oltenia. Desigur că uneori este o distanţă mare între ce am vrut eu şi cum s-a aplicat de cei care au rămas. Cel mai mult mă doare ratarea procesului de modernizare a Carierei Roşiuţa în valoare de peste 20 de milioane de euro, ratare în sensul că banii se cheltuie, dar efectele nu se văd.
Eu constat că în perioada 2007-2008, sindicatele s-au lăsat asociate cu modul de conducere al lui Davidoiu, Ciurel etc. şi în afară de ,,ideile’’privind devalizarea mineritului şi energiei – vezi vânzarea creanţelor SNLO către Best Recuperare cu un prejudiciu de peste 5 milioane de euro, contractele de consultanţă juridică ale firmei senatorului PSD Şova şi seniorului partener Ponta pentru două milioane de euro într-un an pentru nimic sau ,,şmenul dens’’ al lui Ciurel, contract de peste 40 de milioane de euro fără finanţare asigurată – deci în afara unor astfel de idei, nu am văzut nimic. 
Acum văd că o serie de proiecte încep să fie demarate şi toată lumea e plină de idei. Bucuria celor care au idei nu trebuie să fie deţinerea proprietăţii ideilor, ci faptul că acestea circulă şi eventual se aplică. Eu sunt un om bucuros.

 " Domnul Condescu m-a băgat în politică în 1999"

Reporter: Pare că sunteţi în contradicţie cu domnul Condescu...
Ionel Manţog: Nu. Deloc. Domnul Condescu m-a băgat în politică în 1999, când m-a rugat să candidez pe lista PD la Camera Deputaţilor, ceea ce am şi făcut. Tot el a avut rolul principal în numirea mea ca secretar de stat în anul 2005, peste capul filialei Gorj a PD, iar apoi, pe cale de consecinţă, am ajuns la preluarea preşedinţiei filialei după aproape un an. 
Nici nu sunt şi nici nu-mi propun să fiu în contradiţie cu domnul Condescu. Eu cred că în democraţie structurile societăţii sunt cunoscute şi cred că fiecare structură are domeniul bine definit şi trebuie să fie atentă la legăturile dintre tipurile de structuri. Altfel spus, sindicatele şi partidele sunt structuri independente care pot colabora pe paliere foarte întinse, dar nu există nici sindicate-partid, nici partide-sindicat. 
La fel, o colaborare strânsă între sindicate şi administraţie este necesară şi foarte utilă, dar atunci când hotarele sunt călcate au de pierdut ambele părţi şi exemplele pot continua cu afaceri-politică, justiţie-politică, justiţie-afaceri etc.
Prin valorile, ideile şi ataşamentul faţă de industria minieră şi energetică, PD-L, filiala Gorj în mod special, are şi va avea relaţii de parteneriat excelente cu sindicatele din această industrie.
Reporter: Mai sunt idei şi pentru viitor?
Ionel Manţog: Multe. Aş vrea să precizez că în anii 2007-2008 procedura de contractare a creditelor pentru modernizarea grupurilor 3 şi 6 de la Turceni, începută de noi în 2006, nu a mai fost finalizată în condiţiile foarte facile de pe piaţa creditelor. Am relansat acest proiect şi sper ca în curând să începem această modernizare, chiar dacă piaţa creditelor este mult mai restrictivă în criza bancară de acum, şi asta pentru că avem idei, ştiinţă şi voinţă.
La Rovinari, domnul ministru Videanu a dispus demararea procedurilor de construire a unoi grup nou şi deja studiul de fezabilitate este gata.
Pregătim acum un amplu proiect de modernizare în cariera Jilţ şi sper să-l putem aproba şi demara procedura de achiziţie chiar luna aceasta. 
Am dori ca o parte din sumele plătite de cariere şi termocentrale către bugetul de stat să fie redirecţionate spre bugetele locale. 
Mai sunt şi altele, dar personal mă voi concentra, politic şi profesional, pe realizarea acestora şi sper să reuşim împreună cu toţi cei implicaţi şi interesaţi, inclusiv organizaţii sindicale.

Reporter: Şi totuşi, îi reproşaţi ceva domnului Condescu? Dacă citim printre rânduri, aşa pare.
Ionel Manţog: Nimic ca fost preşedinte al PDL Gorj, chiar dacă a afirmat la alegerile parlamentare că îi susţine pe Ponta şi Greblă. În plan personal lucrurile sunt mai nuanţate. Voi spune public un singur reproş. În anii 2007-2008, când membrii PD-L care ţineau steagul partidului la Gorj erau prigoniţi, lăsaţi fără serviciu, ameninţaţi deschis şi cărora li se fabricaseră dosare penale, Marin Condescu nu a avut nicio poziţie publică în apărarea acestora şi nici în particular nu le-a întins o mână de ajutor. Erau oameni care ar fi sărit în foc pentru el dacă s-ar fi aflat în aceeaşi situaţie şi o dovediseră anterior. Cel mai mult m-a durut atunci când l-a adus în 2008 pe Davidoiu pentru a ne împăca şi a fost de acord cu aceasta că împăcarea viza numai rezolvarea situaţiei mele personale, nu şi a colegilor mei, ceea ce bineînţeles că am refuzat.
Reporter: Poate fi salvată SNL Oltenia, având în vedere dificultăţile cu care se confruntă?
Ionel Manţog: Da. Cu condiţia să nu pornim de la premisa că în interior totul este în regulă şi toate relele vin numai de la lipsa încasărilor, cum încearcă domnul Condescu să spună. În SNL Oltenia, dar şi în complexele energetice,în activitatea minieră mai ales s-au acumulat probleme care macină sănătatea companiilor. Enumăr doar trei: creşterea cheltuielilor cu muncă vie de la o pondere de 34% în total cheltuieli la peste 50%; blocarea programului de modernizare şi osificarea structurilor organizatorice cu creşterea birocraţiei interne. De asemenea, lipsa de performanţă tehnologică a societăţilor comerciale care furnizează produse şi servicii pentru minerit este îngrijorătoare, pentru că majoritatea patronilor au obiective pe termen scurt şi nu au fost stimulate firmele care fac cheltuieli pentru propria modernizare.
Reporter: Vă mulţumesc