UNIUNEA  SINDICATELOR  MINIERE  OLTENIA

Complexul Energetic Oltenia sub Laurențiu Ciurel, 2012 - 2015.
Proporțiile și cauzele dezastrului

Pentru toate sindicatele și pentru toți specialiștii din minerit și energie, care și-au dovedit profesionalismul și buna credință, obiectivul prioritar al anului 2016 trebuie să fie stoparea declinului Complexului Energetic Oltenia și începutul relansării celei mai mari companii de stat a României.

Ratarea acestui obiectiv ar genera o veritabilă catastrofă economică și socială, atât în zona Olteniei, cea mai săracă a României, cât mai ales la nivelul județului Gorj, unul monoindustrial și fără alte alternative reale de ocupare a forței de muncă.

Pentru a izbândi este nevoie să cunoaștem proporțiile reale și cauzele adevărate ale dezastrului pe care Laurențiu Ciurel, managerul politic impus de fostul premier Victor Ponta, l-a adus la Complexul Energetic Oltenia. 

50 milioane euro profit, înainte de Ciurel

Înainte să ajungă sub conducerea lui Laurențiu Ciurel, sucursalele Complexului Energetic Oltenia înregistrau, la 31.12.2011, un profit cumulat de circa 50 milioane euro, astfel:

- S.N.L.O.   -  13    milioane euro profit la 31.12.2011

- C.E. Rovinari  -  10,9 milioane euro profit la 31.12.2011

- C.E. Turceni   -   21,2 milioane euro profit la 31.12.2011

- C.E. Craiova   -  3,1 milioane euro profit la 31.12.2011

Peste 183 milioane euro (824 milioane lei) a fost pierderea din exploatare în primii 2 ani și 3 luni cu Ciurel

La 01 octombrie 2012, data la care Laurențiu Ciurel a devenit manager politic al societatii, Complexul Energetic Oltenia avea un profit din exploatare de 187 milioane lei (41,5 milioane euro).

În numai 3 luni, Ciurel a reușit să scadă profitul din exploatare la 44 milioane lei (9,7 milioane euro).

Doi ani mai târziu, la 31 decembrie 2014, a înregistrat o pierdere din exploatare de 637 milioane lei (141,5 milioane euro) si o pierdere totala de 693 milioane lei (154 milioane euro).

         In primele 3 luni cu Ciurel la conducere (sept 2012 - dec 2012), CEO a avut o pierdere din exploatare de 143.161.891 lei.

         In septembrie 2012, societatea avea un profit din exploatare de 187.613.943 lei si un profit brut de 176.443.510 lei.

La 31 dec. 2014, societatea avea o pierdere din exploatare de 637.465.000 lei, si o pierdere bruta de 693.630.000 lei.

Creanțele au crescut la 30 dec 2014 fata de sept 2012 cu 153.042.072 lei.

Datoriile au crescut la 30 dec 2014 fata de sept 2012 cu 390.738.443 lei.

 
 
Proporțiile dezastrului provocat de Ciurel sunt mult peste așteptări, având în vedere recentul anunț al noului manager interimar al CEO, Laurențiu Ciobotărică, potrivit căruia în 2015 s-au înregistrat pierderi de peste 900 milioane lei!

Zece dintre cauzele dezastrului

1.Compania a fost condusă de oameni care nu au crezut in acest proiect și care au contestat, chiar si atunci cand s-au aflat la conducere, actuala forma de organizare. A se revedea declaratiile de presa si comunicatele lui Ciurel, care spunea ca aceasta companie a fost infiintata ca sa salveze  si sa plateasca datoriile SNLO si ale C.E. Craiova. 

La 31 dec. 2011, datoriile celor patru societati erau următoarele:

-         S.N.L.O.          -        300,7 milioane lei

-         C.E. Rovinari    -        774,4 milioane lei

-         C.E. Turceni     -        1222,3 milioane lei

-         C.E. Craiova     -        420 milioane lei

La momentul infiintarii CEO, toate cele patru societati erau pe profit, stabile din punct de vedere financiar, iar SNLO si CE Craiova erau cel mai putin indatorate.

Pentru a-si ascunde nestiinta si neputinta, Laurențiu Ciurel da vina in pemanenta pe actuala forma de organizare si pe situatii anterioare numirii sale la conducere, situatii cu mult mai bune decat cea in care a adus el CEO.

 2.Lipsa investitiilor in activitatea miniera. Utilajele au ajuns intr-o stare tehnica foarte proasta, punandu-se in discutie functionarea in siguranta a acestora, precum și siguranța angajaților care le deservesc.

  3. Mai multe fronturi de lucru au fost blocate, ca urmare a lipsei exproprierilor, fapt care a generat tot felul de improvizații și, în cele din urmă, costuri mult mai mari.

 4. Angajarea pe criterii politice a peste 700 de persoane, in condițiile în care in anul 2014 au fost concediați circa 2000 de salariati, fara o protectie majora.

Daca la restructurarile anterioare (2006-2012), personalul disponibilizat beneficia la plecare de plati compensatorii, in valoare neta de 29.000 lei si timp de 24 luni primea venitul mediu la nivel national (1700 lei), cei mai multi salariati disponibilizati in anul 2014 au beneficiat de plati compensatorii in valoare de 4400 lei, si aceia in transe, iar de venitul mediu net la nivel national beneficiaza doar in primul an, in cel de al doilea an primind doar diferenta dintre venitul mediu net si ajutorul de somaj, cca 800 lei.

 5. Realizarea de achizitii neeconomicoase de sedii si reabilitari ale acestora, cu costuri foarte mari.

Daca la momentul infiintari CEO, aparatul administrativ al societatii functiona in sediul fostului C.E. Turceni, impreuna cu aparatul administrativ al Sucursalei Electrice Turceni, azi functioneaza in 5 sedii (un sediu cu 3 nivele cumparat cu 1,5 milioane euro, un sediu cu 7 nivele pentru care se plateste chirie), in timp ce sedii proprietate sunt mai mult goale. Toate aceste sedii au fost modernizate, in timp ce in cariere minerii vin cu suruburi si electrozi de acasa.

 6. Achizitia Termocentralei Braila si preluarea celor 300 de angajati de la aceasta unitate, in contul unei creante in valoare de 28 milioane lei, si pentru care a mai platit 8 milioane lei, iar lunar mai plateste cca 100 mii lei pentru spatii si utilitati ce nu au fost preluate. Termocentrala Braila nu a produs nici macar 1KWH, generand pierderi anuale de 18-20 milioane lei.

 7. Transferul in anul 2014 a perimetrelor si utilajelor de exploatare a carierelor de lignit din judetul Valcea, si a creantelor detinute de acestea, in valoare de 221.253.503 lei, catre CET Govora, pentru suma de 184.140.000 lei, suma ce se achita in 10 ani. Deci doar din aceasta tranzactie CEO cedeaza utilajele, terenurile, afacerea si creante in valoare de 221.253.503 lei si primeste doar 184.140.000 lei.

Pierderile estimate de CEO din aceasta tranzactie se ridica la valoarea de 110 milioane lei, din diferenta dintre creanta si valoarea de vanzare, si  valoarea bunurilor predate in valoare de 74 milioane lei.

Transferul UMC Berbesti catre CET Govora, a fost aprobat de Consiliul de Supraveghere al CEO, sub conditia ca aceasta operatiune sa nu prejudicieze situatia economico - financiara a societatii.

 8. Cheltuielile neeconomicoase aferente grupului 6 de la CE Turceni. 

Pe 30 ianuarie 2014 s-a semnat un acord de imprumut cu BERD, in valoare de 191,5 milioane euro pentru modernizarea grupului 6, mediatizat ca un mare succes al  PSD. Pe parcursul anului 2014, CEO renunta la modernizarea grupului 6 de la Turceni, fiind trecut in programul de restructurare ca grup inchis. La contractul de imprumut cu BERD a lucrat si casa de avocatura SOVA, cu 180 lei pe ora. Pe parcursul anului 2014, CEO a platit comisioane pentru netragere imprumut in valoare de 13 milioane lei.  De retinut ca s-au cheltuit si sume importante cu studii de fezabilitate, studii de solutii si  proiecte aferente modernizarii grupului 6.  De asemenea, tot pe acest grup a fost initiat in anul 2011 proiectul demonstrativ GETICA CCS (privind captarea, transportul si stocarea CO2), proiect al carui studiu de fezabilitate se finalizase, si care, conform datelor tehnice, ar fi putut reduce emisiile de CO2 de la Turceni cu 85%.

Cu toate ca in programul de restructurare pentru anul 2014, grupul nr 6 de la Turceni era prevazut cu inchidere in acel an, acesta a fost prins in programul de investitii pentru anul 2015, pentru a justifica comisionul de 13 milioane de lei.

Pentru grupul 6 se facuse instalatia de desulfurare, iar pentru utilizarea acesteia s-au executat lucrari suplimentare pentru conectarea grupului 7 la instalatia de desulfurare de la grupul 6, lucrari cu costuri foarte mari.

 9. In data de  19.10.2015, s-a aprobat in sedinta AGA, doar cu votul reprezentantilor Statului (Fondul Proprietate a votat impotriva), proiectul de Acord si de Act Constitutiv al Societatii de Implementare  Huadian Oltenia Energy SA pentru implementarea  Proiectului privind realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari.  Conform Memorandumului aprobat in sedinta de Guvern din 02.09.2015 privind Realizarea proiectului Gree/Brown Field prin constituirea unei societati de tip IPP pentru construirea unui grup energetic nou de  600 MW la Rovinari, valoarea capitalului social al Societatii de implementare  este de 254.291.700 euro din care China Huadian Energy Company (CHEC) va depune 248.825.826 euro - 91,06%, iar CEO va contribui cu un capital social de 24.416.874 euro - 8,94%.  Diferenta pana la nivelul sumei de 847.638.700 euro, se va asigura prin imprumuturi de catre noua Societate de Implementare a proiectului.

Deci prin acest proiect de implementare Statul Roman va detine in noua societate doar 6,4%, tinand cont ca in CEO sunt si alti actionari.

CHEC a impus un pret de achizitie pentru carbune de la carierele de lignit din CEO, de 10 euro/tona, in conditiile in care la aceasta ora costul in CEO este de 13-14 euro/tona.

La momentul intrarii in functiune a acestui grup, vor fi scoase de pe piata alte capacitati de productie a energiei pe carbune din CEO.

Conform caietului de sarcini, cat si Acordului Actionarilor Societatii de Implementare, CEO si terte persoane pot achizitiona  actiuni  la valoarea nominala, pana la 49%, asigurand procentul de 51% pentru CHEC.

          Avand in vedere ca suma alocata gratuit din PNI pentru acest proiect este de circa 228 milioane de EURO si ca aceasta poate fi folosita numai pentru finantarea investitiei, si nu pentru cumparare ulterioara de actiuni, si tinand cont ca in conditiile initiale ale licitatiei organizate s-a prevazut ca CE Rovinari va participa strict numai cu aport in natura la realizarea investitiei , trebuie puse in balanță două alternative:

- continuarea procedurii existente cu eventuala pierdere a 228 milioane EURO si detinerea in noua Societate Mixta a unui numar de actiuni evaluat la circa 8,94%

- reanalizarea situatiei din perspectiva potentialului Complexului Energetic Oltenia, caz in care atat finantarea din PNI cat si sumele obtinute din listarea la bursa pot fi luate in calcul pentru constituirea unui nou pachet financiar in vederea construirii noului grup energetic, la care CEO sa fie actionarul majoritar.

          Daca s-ar fi luat in calcul creditul de la BERD, pentru grupul 6, de 191 milioane euro, si alocarea de 228 milioane euro din PNI, CEO ar fi avut asigurat jumatate din necesarul finalizarii grupului nou.

           10. Din mandatele sale anterioare de director general al Complexului Energetic Rovinari, Laurențiu Ciurel concluzionase că oricât de multe și oricât de grave fapte penale ar săvârși, în beneficiul PSD-ului și al grupurilor de interese la care este racordat, nu i se întâmplă nimic.

          Înainte de alegerile prezidențiale din 2014, atunci când avea certitudinea că Victor Ponta va fi ales președinte și că imediat se va proceda la desființarea DNA, Ciurel a încheiat sau a pregătit semnarea mai multor contracte extrem de păguboase pentru CEO, cum este cel de vânzare de cărbune în Serbia.

          Accelerarea luptei anticorupție, după alegerile din noiembrie 2014, a făcut ca Laurențiu Ciurel să petreacă mai mult timp în calitate de inculpat și de cercetat penal, decât ca director general al CEO, fapt care l-a făcut să adopte decizii manageriale dintre cele mai păguboase și mai stranii pentru CEO.  

Marin Condescu, preşedinte USMO