Trasarea Căii Eroilor a reprezentat un proces îndelungat, care a presupus nu numai efortul considerabil al Ligii Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu, ci și importante alocări de la bugetul central, o puternică sponsorizare din partea Societății Anonime Petroșani, prin inginerul Ion Bujoiu, iar în paralel, o serie de exproprieri ale terenurilor deținute pe traseul străzii de proprietarii din zonă.

 

Liga Femeilor Gorjene a plătit despăgubirile proprietarilor de pe traseul Căii Eroilor.

Cei mai afectați de noua construcție erau proprietarii terenurilor dintre strada Victoria și bulevardul C.A. Rosetti (astăzi, Constantin Brâncuși), unde urma să se prelungească strada Grigore Săftoiu.

În martie 1938, Liga Femeilor Române din Gorj plătise deja acestor proprietari o parte însemnată din sumele convenite ca despăgubiri.

Cei patru proprietari erau, pornind din Bulevardul C.A. Rosetti, pe partea stângă, până în strada Victoria: Constantin și Ana Cătuț (cu o suprafață expropriată de 150,59 m.p.), Gheorghe și Margareta Cernătoiu (cu o suprafață de 143,71 m.p.), Andrei și Matilda Matici (cu 151, 96 m.p.) și Ioan Vintilă (cu suprafața de 434,98 m.p.), așa cum apar în Decizia Consiliului comunal nr. 108 din 13 septembrie 1937. Acestora li se adaugă și doamna Valeria Dr. Al. Bădescu, care „cedează în mod gratuit terenul ce se expropriază în suprafață de aproape 800 m.p., cu singura condițiune, ca față de urgența lucrării și timpul înaintat, care nu i-ar permite să înceapă o construcțiune pe terenul rămas disponibil” să i se permită reamenajarea provizorie a imobilelor existente până la data de 1 mai 1938, „condițiune care socotește că poate fi acceptată de Primărie”.

Totuși, cei patru proprietari au cerut despăgubiri suplimentare: I. Vintilă încă 75.000 de lei, iar ceilalți trei, Cătuț, Cernătoiu și Matici încă 28.000 de lei fiecare. Pretențiile suplimentare erau justificate de către I. Vintilă și familia Matici prin necesitatea refacerii nu numai a fațadelor caselor, ci chiar a construcțiilor în sine.

Sperând că poate să-și salveze casa de la modificări, I. Vintilă a făcut o solicitare către Consiliului comunal pentru devierea traseului străzii ce urma a se prelungi spre Grădina publică.

I. Vintilă insistă „pe lângă Doamna Tătărescu să accepte o deviație a acestei strade – de minimă importanță zicea Dl. Vintilă – dar care salvând clădirile D-lor, ar putea satisface și toate cerințele lucrărilor în vedere”. Deviația străzii ar fi trebuit făcută „prin colțul casei Vintilă”, conform documentelor întocmite de „Serviciul Technic Comunal, al cărui Șef este chiar Dl. Vintilă – unul dintre expropriați – și care dă asigurări insistente și insistă a se primi această soluțiune”.

Consiliul comunal, prin decizia nr. 108 din 13 septembrie 1937, aprobă plata diferențelor cerute de cei patru expropriați de pe traseul străzii Eroilor înspre bulevardul C.A. Rosetti.

În referatul din martie 1937, șeful Serviciului Technic al Primăriei Orașului Târgu-Jiu, nimeni altul decât Ioan Vintilă, cel care încerca să obțină o deviere a străzii pe lângă colțul casei sale, se vede nevoit să renunțe la această încercare și să ceară urgentarea lucrărilor de expropriere.

Consiliul l-a desemnat pe „Dl. Ajutor de Primar, Arhitect Iulius Doppelreiter, să facă o evaluare a daunelor aduse clădirilor I. Vintilă și ale Dlor Matilda și Andrei Matici” (S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria orașului Târgu-Jiu”, dosarul 90/1937, fila 38). Prin devizele depuse de arhitect (cel care făcuse și planul casei Vintilă în urmă cu doar nouă ani – n.a.), se evaluează la 154.310 lei daunele cauzate clădirilor I. Vintilă și la 73.250 lei daunele cauzate clădirilor Matilda și Andrei Matici. După cum arată documentele existente în arhive, această problemă nu se va soluționa prea curând, solicitările de despăgubire fiind în litigiu la instanțele din Craiova și la sfârșitul anului 1939.

Vintilă își încheie referatul nr. 71 din 7 martie 1938 cu o somație privind definitivarea lucrărilor de expropriere.

Inginerul Ion Vintilă a activat și ca profesor de desen la Liceul Tudor Vladimirescu între anii 1921-1928, precum și ca expert tehnic pentru instanțele din județ. A fost căsătorit de două ori și a avut doi copii, un băiat și o fată, câte unul din fiecare căsătorie. Ion Vintilă a decedat în anul 1966, la vârsta de 75 de ani.

Casa construită în urmă cu peste 85 de ani de proprietarul și inginerul Ion Vintilă a rezistat în timp. Ea se încadrează perfect în profilul urbanistic al străzii, altă dată mărginită numai de case.

Informaţii preluate de la Adina Andriţoiu.

Galerie foto