Surpriză gastronomică pentru turiștii care la sfârșitul săptămânii trecute au ajuns la mănăstirea Tismana. La câteva sute de metri, la o pensiune din apropiere, a fost organizată o nouă ediție a festivalului răciturilor, asta deși afară erau încă temperaturi destul de ridicate. Cei care au ajuns aici nu au regretat o clipă pentru că mesele îmbelșugate s-au rupt sub greutatea oalelor cu sarmale și a străchinilor cu piftii, vizitatorii fiind îmbiați și cu tocană de oaie sau plăcinte de mere și brânză, totul fiind gratuit.

Cine nu a ajuns sâmbătă la prânz la Vila Ursu are ce regreta pentru că aici distracția și voia bună au fost la ele acasă, sute de sarmale, asezonate cu țuică, muzică lăutărească și aer proaspăt de munte, fiind la dispoziția turiștilor. Oricine a luat o porție de sarmale a mai poftit la una, meniul fiind cât se poate de diversificat. „Eu pot să vă prezint piftii din păstrăv, din fazan, dar și un fazan umplut și sărmăluțe în foietaj. Avem și pui de baltă, probabil suntem singurii”, a spus Maria Bojincă, reprezentanta unei pensiuni din Frâncești, ea nefiind singura care a adus aici piftii din păstrăv.

Felul respectiv de răcituri a fost însă o noutate pentru mulți dintre cei veniți la acest festival pentru prima dată, printre ei fiind și Benedict Giurcă, un craiovean care a recunoscut că nu a gustat niciodată așa ceva.„Am mâncat păstrăvul sub toate formele posibile până acum, cu maioneză, prăjit, făcut ciorbă, dar piftie niciodată. Am 76 de ani și pot să spun că am mai descoperit ceva la vârsta mea, ceva delicios”, a spus pensionarul.

Tradiții jurizate

Ca la fiecare ediție, expozanții, mai ales doamnele, s-au îmbrăcat în costume tradiționale, în speranța că vor cuceri nu doar turiștii, ci și juriul care a trecut pe la fiecare stand și a degustat din preparatele expuse. Daniela Mocanu, din Boroșteni, comuna Peștișani, a primit doar nota 8, juriul apreciind că nu a pus suficientă sare în răciturile sale, dar femeia nu a rămas cu străchinile pline. Din contră, acestea au fost golite repede de gurmanzi, la fel ca și  în cazul Luminiței Stoichin reprezentanta unei pensiuni din aceeași comună. „Totul e tradițional la noi, de la haine până la rețete. Se vând și mai bine dacă folosim aceste costume pentru că păstrăm specificul zonei și al mâncării de la noi. Trebuie să păstrăm acest specific și acest festival ne ajută să facem lucrul acesta”, a spus expozanta respectivă.

Tot ce speră și își doresc autoritățile și proprietarii pensiunilor este ca numărul turiștilor să crească, așa cum s-a întâmplat în zona de est a județului, unde și numărul pensiunilor este mult mai mare. O asociație a crescătorilor de taurine denumită „Implică-te, vere!” are și activități în turism, profesorul Constantin Jerca spunând că a ales forma de imperativ a verbului respectiv pentru a arăta că oricine dorește să facă o afacere în acest domeniu trebuie să se implice, nu să aștepte cine știe ce ajutoare. „Imperativul spune clar de la început că trebuie să fii activ, să te implici, nu să aștepți. Cu forțele proprii putem să contribuim la dezvoltarea și promovarea zonei pentru că oportunități sunt suficiente”, spune acesta.

Urmează festivalul castanelor

Și primarul Marian Slivilescu a declarat că își dorește să transforme Tismana într-o destinație turistică pentru că, deocamdată, zona este una doar a excursioniștilor. „Tendința este să transformăm vizitatorii Tismanei din excursioniști în turiști. Turist este cel care rămâne măcar o noapte pe teritoriul localității, se cazează aici și mănâncă aici, ceea ce la noi încă nu se prea întâmplă”, recunoaște primarul, în ciuda potențialului zona rămânând una departe de a fi preferată de turiști, cu excepția unei vizite la mănăstire aceștia neavând prea multe alternative de a-și omorî timpul, mai ales dacă nu sunt pasionați de drumeții pe munte. Toți sunt însă așteptați luna viitoare la un nou festival la Tismana, cel al castanelor și, astfel, poate și dorința autorităților de a avea cât mai mulți turiști se va îndeplini în timp.