Își desfășoară activitatea în mediul universitar, pe un domeniu de cercetare, însă pandemia l-a făcut să se dedice mai mult pasiunii sale din copilărie. Vorbim despre un tânăr de 35 de ani din Timișoara, căsătorit cu o gorjeancă din zona de sub munte, care în timpul pandemiei s-a retras cu familia la Baia de Fier. A luat cu el rețetele de preparare a cărnii, moștenite de la bunicul său, și astăzi produce o varietate de produse uscate și crud-uscate care păstrează gustul copilăriei. Pasiunea sa pentru o hrană sănătoasă și bunătățile preparate la Baia de Fier ajută la promovarea României în serialul ”Flavours of Romania” difuzat pe Netflix.

Povestea lui Alexandru Drăgan începe pe Valea Mureșului alături de bunicul său, măcelar de profesie. "Este vorba de o pasiune a mea din copilărie. Eu sunt de pe Valea Mureșului, iar soția mea este din Baia de Fier. În pandemie, am decis să ne mutăm la Gorj, unde socrii mei cresc animale, și m-am gândit că pot să duc mai departe tradiția familiei mele. Povestea produselor pe care le fac astăzi a început acum 60 de ani când bunicul meu era măcelar și a învățat de la un neamț și un ungur o serie de rețete de preparare a cărnii. Le avea pe toate notate, dar pe mine nu mă lăsa, fiind mic, să particip la prepararea cărnii. Eram mereu lângă el și îl ajutam cu ce puteam, dar mă fascina ceea ce pregătea. Am moștenit rețetele lui, dar și o parte din sculele lui foarte vechi. După ce am călătorit în nu mai puțin de 50 de țări și am cercetat mult în acest domeniu, m-am apucat de treabă la Baia de Fier."

Preparatele pregătite în gospodăria din Baia de Fier au devenit rapid cunoscute, iar vestea că cineva prepară carne într-un mod aparte s-a răspândit imediat. "Socrii mei au animale și ce poți face iarna la țară, decât să tai porcul și să pregătești carnea. Cu rețetele bunicului în față, am reușit să scot nu mai puțin de 25 de preparate. Au venit prieteni la noi și astfel s-a dus zvonul despre preparate. Și pentru că unii erau degustători de vinuri sau deținători de conace, m-au invitat să particip și eu la tot felul de evenimente. Îmi place să produc hrană sănătoasă, cu mâinile mele, pentru că și în comerț acele preparate foarte scumpe și cât de cât de calitate tot au tot felul de substanțe. Deoarece produsele mele sunt de cea mai înaltă calitate, oamenii au început să mă caute, iar astfel am ajuns și la ”Flavours of Romania”, inițial ca furnizor de produse pentru echipa de filmare, dar datorită surprizei, am ajuns să fac parte din serial."

Preparatul vedetă al lui Alexandru Drăgan este jambonul, însă și salamul, cotletul crud-uscat, ceafa crud-uscată, pancetta și costițele au un gust aparte. "Jambonul pe care îl fac nu se găsește în comerț, este ieșit din tipare, este spectaculos și ajunge la aproximativ 10 kilograme. Este piesa mea de rezistență, se consumă moderat, dar cu un caș sau cu o roșie lângă, are un gust aparte. Avem și salam cu chimen, cimbru și boia din vită-porc. Un prieten produce boia afumată, bogată în vitamina C, și aceasta, împreună cu sarea, au rolul de a conserva carnea fără a fi nevoie de alte substanțe. Mai folosim chimen, cimbru, nucșoară, șofran și piper. Avem și ceafă pe maț, cotlet pe maț, salam de limbă pe maț care se maturează în timp, și un fel de pateu puțin afumat. Nu trebuie să uităm de jumări, tobă, caltaboș, cârnați, și mai avem un fel de cârnat asemănător cu cei oltenești cu oaie-porc. La început socrii mei au fost puțin sceptici pentru că nu înțelegeau cum pot păstra carnea de porc de iarnă până toamna, când de obicei pe la Paște se termina, și mai rămânea garnița. Secretul stă în cantitatea de sare și de fum. Eu iau concediu în decembrie când pregătesc produsele și până în februarie când le afum."

Chiar dacă produsele de la Baia de Fier nu pot fi găsite în comerț, există cerere în ciuda prețurilor mai ridicate decât la alte preparate din carne. "Orice pasiune este costisitoare. Cererea pe piață există, și sunt oameni care își permit astfel de produse. Să știți că statul nu sprijină deloc micul producător. Cei care vor să se dezvolte au două variante, ori accesează fonduri europene, ori renunță. Eu nu vreau să intru cu produsele la raft în marile magazine, ci aș vrea să închei parteneriate cu crame, conace, sau cu organizatorii de evenimente rafinate cu tematică. Genul acesta de produse se vând foarte bine în marile orașe unde există putere de cumpărare, dar nu există alternative."

Galerie foto