Firma implicată în scandalul depozitului de cenuşă în sistem "şlam dens" de la Rovinari se află în mijlocului unui scandal aproape identic aflat în derulare la Drobeta Turnu Severin. Societatea Romelectro, apropiată de fostul ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, este acuzată în presa centrală de faptul că a reuşit să impună regulile jocului şi la regia de activităţi nucleare, deşi s-a prezentat la o licitaţie organizată acolo cu preţul cel mai mare. 
 Integrarea României în structurile Uniunii Europene presupune, printre multe altele, şi realizarea unor depozite ecologice de cenuşă la termocentralele care mai sunt în viaţă, Oltenia putându-se încă lăuda că are asemenea entităţi economice. Complexul Energetic Rovinari a fost prima unitate care a încercat să implementeze proiectele de tip "şlam dens", numai că lucrarea care trebuia să fie gata la sfârşitul anului trecut este încă în derulare, pe marginea acestui proiect dospind însă multe scandaluri pentru că şi banii aflaţi în joc au fost la fel de mulţi. Ce s-a întâmplat însă cu mai bine de un an în urmă se repetă acum aproape la indigo în judeţul vecin Mehedinţi, la Regia de Activităţi Nucleare, unde conducerea unităţii nu poate fi totuşi suspectată de "şmenurile" care s-au petrecut pe "moşia" de la Rovinari.
 Conducerea regiei a demarat iarna trecută procedurile pentru implementarea proiectului, fără să se gândească vreo clipă că va ajunge la un contract de zeci de milioane de euro, contract catalogat drept "păgubos" în presa centrală. Regia a întocmit un caiet de sarcini, a organizat o licitaţie şi pe 3 februarie a desfăcut plicurile "norocoase". Confort SA-Hidrosistem, TMUCB SA şi Romelectro-Energomontaj au fost firmele înscrise la licitaţie, pentru cunoscătorii în domeniu numele lui Romelector spunând "totul". Primele două firme au prezentat preţuri de 16,5 şi, respectiv, 17,2 milioane lei, Romelectro angajându-se să construiască depozitul de cenuşă cu 22,5 milioane. Vă aminteşte de ceva situaţia aceasta?

 Pierdut, contestat, câştigat

 Romelectro a pierdut licitaţia, dar a contestat-o şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a obligat regia de apă grea să reia procedurile de atribuire a lucrării prin introducerea unor criterii pe care doar firma contestatoare le poate îndeplini, după cum a relatat ziarul Gardianul. Conform sursei citate, lucrările vor fi însă cu o treime mai scumpe, iar regia nu are bani pentru achitarea acestora, combinatul de apă grea fiind şi principalul datornic la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Cei de la Romelectro şi-au acozat concurenţii că nu au făcut dovada omologării tehnologiei, invocând faptul că procesul tehnologic al regiei s-ar baza pe alt cărbune decât cel în care ar fi fost specializaţi cei de la Confort SA. 
 CNSC a obligat atunci RAAN Drobeta Turnu Severin să reia procedurile licitaţiei şi să ţină cont de cerinţele invocate de Romelectro. Interesant este că neincluderea criteriilor respective în caietul de bază al primei licitaţii se datorează tot "băieţilor deştepţi" de la Romelectro. Societatea respectivă are ca "pui" Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, unitatea recunoscută ca fiind cea mai bună în acest gen de proiectări. Numai că, de data aceasta, contestaţia Romelectro a fost admisă pe baza unor lipsuri, ca să nu le spunem "recomandări" făcute de ISPE. În noul context, Romelectro se poate considera câştigătoare a lucrărilor pe care ISPE le-a evaluat la 14 milioane de lei şi pe care societatea le-a ofertat deja cu o sumă mult mai mare. Şefii regiei de apă grea sunt deja îngrijoraţi de perspectiva aceasta pentru că şi-au dat seama că lucrările ofertate cu preţuri apropiate de estimările iniţiale vor costa în noul context mult mai mult, iar regia nu are banii necesari. O estimare făcută de sursa citată arată că depozitul de şlam dens va costa vreo 60 de milioane de euro, în loc de 40 de milioane, cât erau estimările iniţiale.

 Rovinariul a fost "pionierul" 

 O situaţie asemănătoare s-a produs în urmă cu mai bine de un an la Complexul Energetic Rovinari, modul în care firma respectivă a câştigat lucrările făcând obiectul unei anchete a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Biroul Teritorial Târgu Jiu. Complexul a organizat iniţial o dublă licitaţie, pe care fostul director general a anulat-o pe motiv că nu are fonduri disponibile. La cele două licitaţii s-au înscris mai multe firme, care, la fel ca la Severin, au prezentat oferte de preţ variate şi acceptabile. Ambele licitaţii au fost însă anulate nu neapărat pentru că nu existau banii, ci pentru că nu câştiga cine trebuie. Ulterior, moşierul a menţionat că doar o singură firmă avea tehnologia necesară pentru a realiza instalalaţiile. Care e firma respectivă ştiţi deja!
 La câteva săptămâni după ce s-a plâns că nu avea bani pentru cele două licitaţii, Ciurel a chemat firma Romelectro la negocieri directe şi a atribuit lucrările la preţul de 152 de milioane de lei, fără TVA, deşi preţul iniţial al acestora era estimat la 70 de milioane de lei. Suma respectivă fusese calculată de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, Institut la care pachetul de acţiuni este deţinut de Romelectro şi care a realizat şi proiectul de la Drobeta Turnu Severin. Contractul cu Rovinariul a fost încheiat pe 1 aprilie 2008 în ciuda faptului că fostul director comercial de atunci al unităţii, Gheorghe Iliescu, şi fostul şef al biroului Investiţii, Ion Mecu, dar şi câţiva membrii din comisia iniţială de licitaţii, i-au atras atenţia lui Ciurel că renunţarea la licitaţii nu e tocmai corectă, iar preţul obţinut prin negociere directă este mult prea mare, în condiţiile invocării surselor de finanţare extrem de reduse.
 După un an de zile de la acel episod constatăm că Ciurel a ajuns la egalitate cu "opozanţii" săi pe care, după semnarea contractului i-a zburat din funcţii pentru a nu-i mai încurca jocurile. Tot după un an de zile observăm că dinspre DNA nu se mai aude absolut nimic în privinţa dosarului "şmen dens", deşi nu mai puţin de 15 persoane cu funcţii de conducere erau acuzat de abuz în serviciu. Mai mult, luna trecută chiar ministrul economiei, Adriean Videanu, a comunicat public faptul că Ciurel a încheiat contracte fără a avea surse de finanţare, o anchetă internă fiind în derulare pentru identificarea contractelor de acest gen, "şmen dens"-ul fiind şi el în vizor. Dosarul în cauză a fost tergiversat suficient de mult, deşi până acum lucrurile puteau fi lămurite pentru ca măcar în presă subiectul să se încheie odată, nicio autoritate sau "organ" nespunând dacă situaţia este sau nu penală până la capăt.