Drumurile ciobanilor novăceni în transhumanță au devenit o atracție pentru turiști din toate colțurile lumii. Străinii sunt fascinați să vadă turmele de oi și măgărușii în vârful muntelui, iar ciobanii se bucură și ei de... oaspeți. Ruta transhumanței e promovată și de Ministerul Culturii. Își propun autoritățile să promoveze acest obicei milenar inclus de curând și în UNESCO, dar și să sprijine ciobanii să-și prezinte obiceiurile, meșteșugurile și rețetele din străbuni. 

Din Novaci, până în Obârșia Lotrului și apoi, până în Valea Frumoasei. Peste 70 de kilometri are ruta transhumanței gândită de autoritățile din Novaci împreună cu familiile de ciobani care încă merg cu turmele pe munte. Și turiștii au auzit deja de ea. Unii vin să o descopere special, alții o află întâmplător, la fața locului. 

Ciobanii mărturisesc că sunt bucuroși să vadă că turiștii sunt curioși să le descopere obiceiurile și, mai ales, gastronomia ciobănească. „Vin la noi și ne întreabă cum facem transhumanța, cum pregătim tocanul pe care îl avem produs tradiţional, bulzul, obiceiurile noastre de aici. Mulți sunt dornici să încerce experienţe, să rămână seara la stână, să vadă cum mulgem oile”, a spus Aron Șeandru, păstor de pe Transalpina. 

Stânele de pe Transalpina sunt locurile unde turiștii descoperă bulzul, tocanul, mămăligă cu brânză de oaie sau siropurile din plante medicinale pe care le fac băcițele de la munte. Mărioara Babu e una dintre gazdele primitoare de pe ruta transhumanței și nu duce deloc lipsă de oaspeți. 

„Pe timpuri se făcea cu adevărat transhumanţa. Acum nu prea mai avem voie să traversăm cu oile pe jos. Mulţi dintre ciobanii novăceni, din Vaideeni au rămas mai pe aproape. Se face transhumanţă, dar mai mică. Drumul de la câmpie la munte va rămâne veşnic drumul oilor”, a spus Mărioara Babu.

Această rută a transhumanței e cheia dezvoltării turistice pentru orașul Novaci, pentru Transalpina și pentru multe localități din Hunedoara, Vâlcea, Alba ori Sibiu, spune Elena Basarabă, unul dintre inițiatorii acestui traseu. 

"Într-o eră a tehnologiei, a vitezei și a fugii după bani, ruta turistică certificată, poate să fie locul de relaxare pentru  cetățenii veniți din marile aglomerări urbane, pentru românii dornici de liniște și frumos, obișnuiți cu masa și cazarea la pensiuni si hoteluri de lux sau dornici a face cunoștință cu gastronomia locală, de a dormi în corturi sau sub cerul liber, privind la stele. Această rută poate fi cheia dezvoltării zonei montane Novaci – Rânca – Obârșia Lotrului – Valea Frumoasei, pe Transalpina. Drumul national 67 C este renumit și cunoscut  românilor și străinilor, dar puțini știu că pe lângă drumul asfaltat încă mai există potecile ciobanilor, spectaculoase, cu povesti rămase în memoria celor care au condus și conduc turmele de la munte la șes, sau invers, cu locuri ascunse privitorilor iubitori de natură sau de istorie, cu trasee spre diverse puncte turistice: vârfuri, lacuri, izvoare, interesante, cu o fauna și flora bogate și unice În zonă sunt multe obiective turistice care atrag tot mai mulți vizitatori: Rânca, Transalpina, Pasul Urdele, Pasul Muntinul, Obârșia Lotrului, Valea Frumoasei, dar și obiceiurile păstorești, festivalurile sau competițiile automobilistice aduc turiști în zona de munte a județului”, a transmis Elena Basarabă.