Ministrul transporturilor a ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la Rânca pentru a discuta aici cu politicieni, sindicalişti şi şefi din minerit şi energie despre instrastructura rutieră şi feroviară a Olteniei. Printre vorbe despre autostrăzi, drumuri naţionale, tuneluri sau căi ferate, Radu Berceanu s-a văzut nevoit să recunoască faptul că a dat şi el în gropi atunci când a urcat la munte, demnitarul precizând însă că astea sunt, deocamdată, fondurile disponibile la buget.

Drumul spre Rânca este varză pentru oricine se încumetă să urce pentru a se bucura de aer proaspăt şi peisaje deosebite, zăpada fiind oricum omniprezentă. Carosabilul arată ca dubă bombardament, iar acolo unde încă nu se văd gropile din asfalt, gheaţa şi zăpada tocată şi îngheţată fac oricum drumul de coşmar chiar şi pentru şoferii care au 4x4. Radu Berceanu a urcat la sfârşitul săptămânii trecute în staţiune şi s-a văzut nevoit să recunoască faptul că drumul nu se prezintă deloc într-o stare bună, fiind la fel de prost ca şi cel dintre Filiaşi şi Sadu. " Am venit pe acelaşi drum pe care aţi venit şi dumneavoastră, am mai fost aici, singura problemă e că nu avem banii necesari ca să reparăm toate drumurile. Dacă merg la Lugoj mă vor întreba cei de acolo despre chestiunea aceasta. Mă deranjează, dar nu putem face mai mult decât ne permit banii. Trebuie să avem o prioritizare, în funcţie de trafic, iar aici traficul nu e intens. Nu putem lucra decât în limita fondurilor pe care le avem la dispoziţie. De aici la Craiova am mers pe diverse variante, ştiu drumul, poate nu în toată ţara, dar pe aici, le cunosc, dar nu întotdeauna miniştrii au şi baghete magice. Eu nu am, eu pot să fac doar cât sunt banii şi ăştia care sunt îi cheltuiesc cu cea mai mare atenţie. Nu e nimeni vrăjitor să le repare aşa repede, iar eu sunt ministru doar de 3 luni", a spus Berceanu.

 Discuţii despre autostrada Deva -Craiova

 Dincolo de starea jalnică a drumului spre Rânca, la întâlnirea purtată în staţiune discuţiile s-au axat pe infrastructura rutieră şi feroviară din Oltenia. Evident că discuţiile au vizat şi o autostradă care să străbată regiunea de la Nord la Sud, prin Defielul Jiului, Berceanu fiind destul de reţinut în declaraţii, semn că va mai dura până când vom vedea primele echipe de muncitori lucrând la un asemenea proiect. Cert este că Ministerul Transporturilor va realiza un studiu de fezabilitate pentru construirea unui nou drum prin Valea Jiului, altul decât cel actual. Ministrul a menţionat că, pentru început, va fi realizat un studiu de fezabilitate, după care, pentru construirea drumului ar putea fi folosiţi mineri disponibilizaţi. "E o idee interesantă, un traseu cu multe tuneluri, realizate de companiile miniere care disponibilizează oameni din subteran. E o chestiune de perspectivă, acum e un lucru de început. Noi vom da drumul la un studiu de fezabilitate pentru un traseu drept, nu unul care să urmărească firul apei, aşa cum e acum. Am discutat despre drumul Petroşani Voineasa sau spre Herculane, prin Câmpul lui Neag şi despre autostrada care va fi o axă prin Oltenia", a menţionat ministrul transporturilor.
 La discuţiile de la Rânca a fost prezent şi senatorul de Gorj, Toni Greblă, cel care a vorbit pentru prima dată despre posibila construire a unei autostrăzi care să facă legătura între portul de la Calafat şi Craiova cu oraşele Târgu Jiu şi Deva. Parlamentarul a declarat la finalul discuţiilor că demersurile pentru o astfel de autostradă sunt "pe drumul cel bun". "Se va face un studiu de traseu, ca primă etapă, traseu care nu va include nicio localitate pentru că acest drum nu va trece prin localităţi. S-a creat premiza pentru realizarea de alternative la actualele rute şi, pentru prima dată s-a acceptat ideea ca Gorjul să fie legat rapid de viitoarele autostrăzi Deva – Arad şi Bucureşti-Craiova – Timişoara", a menţionat Greblă.

 Strategie pentru infrastructură

 La finalul întâlnirii de la Rânca, ministrul Radu Berceanu şi Federaţia Naţională Mine Energie, condusă de Marin Condescu, au dat publicităţii un comunicat de presă în care menţionează că strategia pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în Oltenia trebuie să aibă în vedere crearea de alternative economice şi de noi locuri de muncă. Condescu nu a vorbit prea mult despre autostradă, el menţionând că alte au fost discuţiile importante de la Rânca. "Nu lucrul acesta e cel mai important. E un proiect susţinut de domnul senator Greblă şi îşi urmează cursul. Eu cred că domnul ministru va introduce în proiectul de strategie acest punct. Important e că parlamentarii din Oltenia au început să conştientizeze că au în administrare politică una din cele mai bogate zone în resurse şi că trebuie făcut ceva ca din cele 10 mii miliarde de lei vechi să se întoarcă ceva de la buget şi în infrastructură şi locuri de muncă. Au vorbit primarii şi viceprimarii despre drumurile naţionale şi centuri, iar directorii din minerit şi energie prezintă problemele cu care se confruntă în transportarea cărbunelui pe rutier şi feroviar", spunea Condescu înainte de a semna documentul final al întâlnirii, alături de Berceanu. 
 Conform semnatarilor, strategia pentru infrastructură va trebui să asigure fondurile necesare pentru refacerea infrastructurii de cale ferată pe tronsoanele pe care se efectuează cu preponderenţă transportul cărbunelui. În acest context, ministerul ar urma să identifice lucrări şi servicii specifice, care să poată fi efectuate de angajaţii societăţilor din minerit şi energie şi care să utilize produse secundare rezultate din aceste activităţi, cum ar fi pietrişul, nisipul, balastul, argila sau chiar cenuşa de la termocentrale. De asemenea, societăţile din minerit şi energie ar urma să identifice modalităţile de organizare astfel încât să poată fi acreditate pentru a executa "lucrări şi servicii specifice prevăzute în strategie".
 Sindicatele au mai convenit cu Radu Berceanu şi ca ministerul să facă demersuri pentru asigurarea unui cadrul legal care să permită preluarea din patrimoniul societăţilor din minerit şi energie a drumurilor realizate din fondurile proprii ale acestora de către autorităţile în domeniu. Strategia în transporturi ar trebui să mai prevadă şi un nivel al tarifelor percepute la transportul pe calea ferată a cărbunelui astfel încât acestea să fie competitive cu cele de pe calea rutieră, se mai arată în comunicatul semnat de Radu Berceanu şi Marin Condescu.