Protejarea în exces a copiilor mici poate duce la alergii
Tot mai mulți specialiști în nutriție susțin o teorie conform căreia nu este recomandată protejarea în exces a copiilor când sunt mici. Aceștia spun că nu este o mare problemă dacă cei mici cresc în contact cu natura, cu mâini nespălate și nasuri înfundate uneori.
Copiii protejați în exces vor fi palizi, fragili, bolnăvicioși și alergici, după cum susține cunoscutul nutriționist Mihaela Bilic.
„Lăsați copiii să se joace în țărână, să mănânce alimente nespălate și să trăiască la țară cu câini, pisici și gunoi de grajd pentru că vor avea mai puține alergii, astm, dermatite atopice și intoleranțe alimentare! Este concluzia uluitoare a multor studii făcute în Europa, Statele Unite și Japonia, care au demonstrat că prea multă igienă distruge sănătatea”, a scris dr. Mihala Bilic, pe Facebook.
Potrivit nutriționistului, acum 50 de ani doar 5% din populație suferea de astfel de afecțiuni, astăzi procentul depășește 30%. Această creștere spectaculoasă a fost observată doar în țările industrializate, cu nivel de igienă ridicat și trai la oraș, departe de natură și animale. În Europa studiul numit „Pășune” a urmărit timp de 20 de ani familii cu copii din Austria, Elveția, Franța, Germania și Finlanda, care trăiau în ferme agricole. „Toți cei 500 de copii care s-au născut și au crescut în aceste familii au avut contact cu germenii și microbii prezenți în mod natural pe câmp și în grajdurile de animale, fapt care le-a dezvoltat microbiota intestinală și a crescut imunitatea organismului. Primele 1000 de zile din viața unui copil sunt cele mai importante pentru dezvoltarea și antrenarea sistemului imunitar, iar viața la țară pare că face asta”, a explicat dr. Bilic.
Nutriționistul a relatat de un experiment făcut în Finlanda în care au fost incluși copiii de la creșe și grădinițe: în curtea de joacă s-au montat recipiente cu pământ de pădure și gunoi de grajd, în care copiii au fost încurajați să se apuce de grădinărit.
„După numai două săptămâni de scormonit în aceste rezervoare de biodiversitate microbiană, după ce s-au jucat cu plantele, râmele și țărâna, imunitatea copiilor a crescut! Concluzia? Putem preveni și reduce bolile inflamatorii cronice și autoimune cu ajutorul biodiversității microbiene”, a afirmat Mihaela Bilic.
Concluzia nutriționistului a fost că organismul uman este un ecosistem interconectat cu natura și dacă uităm acest lucru, riscam să suferim de un „deficit de natură”.
Din prea multă teamă de germeni și microbi oamenii au ajuns să aibă intestine sterile și un sistem imunitar isteric, reactiv la orice particulă de praf sau polen.