Politicienii fac gargară cu unirea
Politicienii au o nouă temă de vorbit fără să spună nimic. Vor unirea cu Republica Moldova. Cred ei că asta dă bine în anul centenarului Marii Uniri. PMP şi PNL pedalează în ultimele zile pe necesitatea unirii, pe care cică o tratează cu prioritate.
Stimaţii noştri politicieni nu vor reuşi decât să transforme o temă importantă în gargară politică. Motivul pentru care ei vorbesc despre unire este acela că vor să ne arate că au o preocupare.
Dacă vrem unirea, trebuie să lăsăm gargara la o parte şi să facem multe alte lucruri până atunci. Aţi aprobat, domnilor politicieni, o autostradă Bucureşti - Chişinău? Aţi aprobat alte elemente de infrastructură care să apropie Moldova de România? Unirea nu se poate face cu vorbe, câtă vreme Republica Moldova este legată prin infrastructură de Moscova, nu de Bucureşti.
În al doilea rând, România refuză de ceva vreme să crească fondurile alocate pentru ca tinerii din Republica Moldova să studieze la noi în ţară. Faptul că mii de studenţi au reuşit să îşi ia o diplomă în România a întărit extraordinar de mult relaţiile dintre cele două ţări. S-a făcut ceva, dar nu suficient în acest sens. Ar fi trebuit deschise şi liceele către tinerii de peste Prut. Când este vorba să facă ceva concret pentru românii din Republica Moldova, politicienii de la noi se plâng că nu sunt bani. Dacă nu aveţi bani pentru paşii de început, de unde îi veţi scoate când va avea loc unirea? Pentru că va fi un proces extrem de costisitor pentru România.
Nu în ultimul rând, România trece printr-o perioadă de dezbinare naţională. Pentru a vorbi despre unire, trebuie să avem armonie în România. Şi atunci când s-a făcut mica unire, şi atunci când s-a făcut marea unire, politicienii vremii au lăsat deoparte lucrurile care îi despărţeau, au stabilit unirea ca obiectiv şi s-au concentrat numai pe asta. Ca să nu mai spun că mulţi şi-au pus la bătaie averile pentru a face lobby în Europa, lucru de care nu văd capabil vreun politician român.
Şi, nu în ultimul rând, trebuie să aşteptăm să fie o masă critică suficientă în Republica Moldova, care să îşi dorească unirea. Să ajutăm la formarea acestei mase, fără a pune presiune de niciun fel. După ce astfel de lucruri vor fi făcute, politicienii români pot vorbi despre unire. Altfel, e doar gargară.