Medicul Sorin Paveliu, fost parlamentar în perioada 2004 - 2008, a comentat cazul de la Târgu Jiu, acolo unde un băiat de 16 ani a murit pentru că nu a fost operat, deși avea peritonită. Spitalul nu are chirurg pediatru, chirurgul de gardă a refuzat să opereze, pentru că nu avea competență pentru a opera copii, iar transferul către spitalul din Craiova a durat prea mult, Ambulanța Gorj neavând medic pe tură.

Medicului chirurg i s-a reproșat că nu a operat copilul, deși avea cadru legal, dar Sorin Paveliu susține că legistrația este neclară.

“Ordonanța de Urgență nr. 163 din septembrie a adus completări la articolul 163, alineatul (4), specificând că persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 21 de ani pot beneficia de servicii medicale în orice unitate sanitară, atât pentru asistența medicală de urgență, cât și pentru continuitatea acesteia. Cu toate acestea, în lipsa unor norme metodologice detaliate, textul de lege a generat confuzie și, pe alocuri, nemulțumire.

În practică, deși mulți chirurgi generaliști au efectuat intervenții chirurgicale la copii, cum este cazul spitalului din Târgu Jiu, modificarea legislativă a condus la interpretarea că aceste intervenții devin ilegale dacă chirurgii generaliști nu au și specialitatea de chirurgie sau ortopedie pediatrică.

De asemenea, menționarea persoanelor între 18 și 21 de ani în textul legii a fost concepută, probabil, pentru a permite tratamentul în secțiile de pediatrie al pacienților care beneficiază de tratamente scumpe, specifice bolilor copilăriei.

Este evident că scopul legii nu a fost să împiedice chirurgii generaliști să opereze copii.  Ca urmare a acestei ambiguități, șefii de secție din spitalul menționat au solicitat clarificări oficiale la 1 noiembrie.

Este, însă, responsabilitatea Ministerului Sănătății să emită norme de aplicare sub forma regulamentelor sau protocoalelor, lucru care nu s-a concretizat până în prezent. Totuși, trebuie menționat că aceeași lege, la articolul 168, stipulează că „Orice spital are obligația de a acorda primul ajutor și asistență medicală de urgență oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătății persoanei este critică. După stabilizarea funcțiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil”.

Evaluarea criticității stării medicale este prerogativa medicilor, iar în acest caz, cadrele medicale au considerat, justificat sau nu, că nu s-a atins acest prag, și au solicitat transferul pacientului la un spital cu chirurgie pediatrică, respectiv cel din Craiova. Lipsa unei ambulanțe dotate cu medic în județul Gorj la momentul respectiv subliniază deficiențele sistemului de asistență medicală din zonă.

Direcția de Sănătate Publică a reacționat prin amendarea medicului de gardă din UPU și a celui de chirurgie, pe persoană fizică, deși sancțiunea ar fi trebuit aplicată entității juridice, adică spitalului, conform prevederilor legale.

Problema nu se limitează la nivelul medicilor, ci reflectă deficiențele la nivelul conducerii spitalelor, al direcțiilor de sănătate publică, al serviciilor de ambulanță și al coordonării dintre Ministerul Sănătății și alte structuri.

Într-un astfel de context, mulți medici aleg să părăsească România, frustrați de un mediu de lucru ostil, nesigur, în care sunt vulnerabili la sancțiuni și acuzații, fără un suport juridic adecvat. Astfel, devin astăzi „domnul doctor” și mâine „domnul inculpat” într-un sistem unde cei responsabili de protecția legală a cadrelor medicale nu își îndeplinesc atribuțiile.”, a explicat medicul Sorin Paveliu.