Așa cum se preconizase, câștigarea alegerilor de către Donald Trump, care în timpul campaniei a refuzat să se dezică de Ku Klux Klan și alte grupări rasiste și fasciste, a oferit acestor mișcări încrederea și curajul necesare ca să-și exprime ura violentă față de oamenii de alte culori.

Aseară, în Charlotsville, ciocnirile dintre demonstranții Alt-Right (un nume noi pentru ”Partidul Nazist”, practic) și cei Antifa, o grupare de stânga radicală dedicată (spun membrii ei) luptei împotriva fascismului au produs trei morți, între care doi polițiști și o femeie de 32 de ani. Femeia a murit după ce o mașină a intrat cu viteză în grupul de protestatarii anti-fasciști (foto jos)

Protestatarii Alt-Right au împânzit străzile, înarmați cu bâte, cuțite, unii chiar pistoale, și purtând steaguri ale Confederației (simbolul Sudului din războiul de secesiune și, implicit, al rasismului) și tricouri cu diverse citate aparținând lui Adolf Hitler. Unul dintre aceștia, de pildă, purta un tricou pe care erau scrise cuvintele: ”Pe aceia care vor să trăiască, lăsați-i să se lupte. Dar aceia care nu vor să lupte, în această lume a bătăliei eterne, nu merită să trăiască.” (foto jos)

Cu câteva ore înainte, auto-intitulații ”suprematiști albi” (care consideră că albii sunt superiori biologic, intelectual și moral celor de alte culori, mai exact) se reuniseră purtând torțe, într-o adunare care a amintit extrem de mult de fostele întruniri ale Ku Klux Klan (foto jos).

Într-un articol recent, Washington Post identifică trei motive pentru care nazismul a devenit destul de popular în America anilor '30-'40, cu un american din 5 susținând că Hitler are dreptate să extermine evreii, conform unui sondaj Gallup din 1942.

Cele trei motive au fost:

1. Criza economică și haosul social care i-a făcut pe oameni să-și piardă încrederea în democrație și să caute alternative.

2. Identificarea comunismului ca rău suprem și a fascismului ca singură mișcare care îl poate combate.

3. Aparenta reabilitare economică sub comanda unor lideri naționaliști de extremă dreapta, cum s-a întâmplat cu Germania lui Hitler.

În Statele Unite de astăzi, notează WP, doar primul motiv ar putea fi încă valabil. Deși economia merge per total din bine în mai bine, inechitățile sociale se adâncesc tot mai mult, ceea ce creează nemulțumiri și frustrări profunde păturilor sărace. 

Autorul, profesorul de științe politice Seva Gunitsky, avertizează că democrația nu trebuie privită ca un sistem gata câștigător și superior doar grație superiorității lui morale, ca bine care luptă împotriva răului. Iată cum își încheie materialul: ”Pentru cea mai mare parte a secolului XX, succesul democrației a depins de existența unor puteri mondiale ca Statele Unite, pe care alte țări le-au imitat nu neapărat pentru că admirau libertatea lor, ci pentru că democrația promitea, la pachet, și o prosperitate economică asociată unei stabilități politice. Dar când anumite democrații au încetat să mai ofere aceste două elemente, opiniile populației și chiar cele ale elitelor s-au întors rapid împotriva instituțiilor democratice pe care le-au considerat vinovate de eșecul sistemului. Lecția cheie a secolului XX este că democrația este mult mai fragilă decât ne place să credem.”