Nu e nici grevă, nici nu prea mai au cui să dea cărbunele, nici acasă nu sunt trimişi pentru că nu sunt bani nici pentru aşa ceva, dar săptămâna viitoare, pe final de campanie electorală, avem un nou protest mineresc. Problemele din sector sunt extrem de grave după vreo doi ani de nereformă liberală, aşa că Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia a decis ca de marţea viitoare ortacii să vină la lucru, dar să nu mai muncească.
 Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia, condusă de Marin Condescu, reuneşte cei mai mulţi dintre angajaţii din mineritul din regiune, liderii ortacilor luând ieri hotărârea ca marţea viitoare să recurgă la o formă de protest inedită. Uniunea a anunţat că va solicita membrilor săi întreruperea lucrului începând cu data de 26 mai, din cauza problemelor deosebite din minerit. Conform unui comunicat de presă, celor peste 9.000 de membri de sindicat le va fi solicitată oprirea lucrului, aceştia urmând să fie informaţi despre "incapacitatea" Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia de a-şi desfăşura activitatea. Adrese oficiale au fost trimise în acest sens Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Ministerului Economiei, conducerii SNLO şi cine ştie cine o mai fi fost pe lista care include şi actualele partide aflate la putere, respectiv PDL şi PSD. Toate aceste foruri de decizie, ai căror reprezentanţi sunt implicaţi într-o formă sau alta în campania electorală prezentă, au putut astfel să ia la cunoştinţă despre motivele pe care USMO le invocă pentru ca membrii săi să oprească lucrul de pe 26 mai.

 Doleanţele protestatarilor

 Sindicatele au decis să oprească lucrul după ce Guvernul nu a prelungit valabilitatea ordonanţei de urgenţă 116 din 2006, care permitea SNLO să disponibilizeze circa 600 de angajaţi prin includerea lor într-un program de prepensionare. Programul trebuia aplicat de la 1 Mai, însă în condiţiile neintrării în vigoare a ordonanţei, minerii nu au fost trimişi acasă decât în concediu de odihnă, pentru două săptămâni în perioada Paştelui. 
 Sindicatele solicită Ministerului Economiei şi Guvernului Românie deblocarea financiară a SNL Oltenia, care are de încasat de la termocentralele de stat, în principal, datorii de peste 340 de milioane de lei. Sindicatele mai vor realizarea programului de restructurare al SNLO pe care l-au convenit cu administraţia, precum şi stabilirea "certă" a cantităţii de lignit pentru perioada de valabilitate a strategiei energetice. De asemenea, USMO cere acordarea licenţelor de exploatare a cărbunelui aşa cum au fost ele solicitate de SNLO, precum şi emiterea unui act legislativ care să stabilească toate condiţiile de pensionare a angajaţilor din carierele de lignit.

 Lucru oprit cu depozitele pline de cărbune 

 Liderul sindical Marin Condescu ne-a declarat că minerii vor veni pe 26 mai la lucru, vor semna condica de prezenţă, fără a lucra. Deocamdată nu e clar dacă ziua respectivă "de lucru" va fi considerată prezenţă prin semnarea condicii sau absenţă prin nerealizarea sarcinilor de serviciu. Sindicatele conduse de Condescu au mai ameninţat pe 21 martie cu organizarea unui mare miting de protest la Târgu Jiu, miting amânat pe ultima sută de metri, Condescu invocând atunci semnarea unui protocol cu Ministerul Economiei. În comunicatul de presă dat publicităţii, sindicatele menţionează că nerespectarea protocolului respectiv va genera pierderea a peste 16.000 de locuri de muncă din Oltenia începând cu data de 1 iunie.  
Anunţul făcut de Uniunea Sindicatelor Miniere are loc după mai multe runde de negocieri purtate între administraţia SNLO şi sindicate cu privire la posibila trimitere a minerilor în şomaj tehnic în perioada 15 iunie – 15 iulie, pe fondul reducerii cererii de energie şi, implic, de cărbune.
Directorul general al SNLO, Daniel Burlan, a declarat că, în ritmul actual de lucru al societăţii, pierderile de la sfârşitul anului ar fi de 400 de milioane de lei. Conform acestuia, în cazul întreruperii lucrului de către mineri, beneficiarii SNLO vor primi cărbune din depozitele care oricum sunt pline cu lignit. "Costurile constante dintr-o lună ni le acoperim cu o producţie de 1,2 milioane tone lignit, ori noi de abia producem 1,3 milioane şi avem depozitele pline. Aveam o producţie programată la începutul anului de 16,8 milioane tone, iar în ritmul actual nu vom realiza mai mult de 15 milioane", afirmă Burlan.

 Strategia energetică mai interesează pe cineva?

 De regulă, atunci când sindicatele lui Condescu şi chiar liderul naţional al minerilor vorbeau despre greve, mitinguri, proteste şi alte lucruri bune de speriat bucureştenii încremeniţi în evenimentele din 1990, era invocată în primul rând strategia energetică a României. Sindicatele au cerut ani de zile o strategie energetică pe care toate guvernele au promis-o. Documentul a fost promis şi acum un deceniu şi jumătate, când sindicatele aveau 70.000 de membri, şi acum 8 ani când numărul sindicaliştilor era deja înjumătăţit, dar şi acum, când vorbim de vreo 9.000 de membri la USMO. De data aceasta comunicatul de presă al USMO nu pomeneşte nimic despre strategia energetică.
 La sfârşitul lunii ar fi trebuit să fie făcută publică de către ministrul Adriean Videanu mult dorita strategie prin care să fie înfiinţate două companii energetice de importanţă regională, una în Oltenia şi alta în Valea Jiului. Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Şerban, anunţa însă la începutul lunii mai că discuţiile s-au poticnit şi că termenul s-ar putea să nu mai fie respectat. Criza economică din ultimul an a dus la scăderea dramatică a cererii de energie şi toate calculele de până acum erau făcute pe o creştere a consumului, nu pe un regres accentuat cum este cel de acum. Aşa că, deocamdată, guvernanţii par să nu aibă idee cum va arăta strategia mult dorită, acest gen de ezitări precedând, de regulă, perioade în care în minerit s-au produs reduceri de personal. Acum, din fundul galeriei miroase doar a şomaj tehnic, deşi marii bancheri ai ţării adulmecă miezul crizei de abia spre toamnă, când s-ar putea ca actualele dorinţe de întrerupere a lucrului în minerit să fie mult mai dese.