Deputatul de Gorj Severus Militaru a solicitat ieri plenului Camerei Deputaţilor susţinerea organizării sistemului energetic în două companii naţionale, precum şi a măsurilor active de relansare şi eficientizare a activităţii acestora. Demersul său are loc în contextul dorinţei Ministerului Economiei de a reorganiza sistemul energetic, dar şi al apropierii iernii, când România va vedea că depinde din nou de gazele ruseşti, ca şi Uniunea Europeană. 
 Dependenţa energetică a României faţă de gazele ruseşti este extrem de redusă comparativ cu alte ţări europene, atingând sub o treime din necesarul consumului naţional. Totuşi, creşterea independenţei energetice naţionale pe termen mediu şi reducerea din ce în ce mai mult a gradului de subordonare faţă de o sursă unică de import de energie este unul din scopurile principale ale Guvernului. În Gorj, conducerea celor două complexe energetice şi a SNL Oltenia a constituit miza datorită căreia alianţa aflată la guvernare nu s-a dovedit doar nefuncţională, dar, cu voie sau nu, a acţionat de multe ori împotriva intereselor judeţului, aruncându-se în acuzaţii reciproce şi punând beţe în roate mai multor proiecte de redresare. Faptul că gestionarea industriei energetice se află în curtea PDL a fost mai mult decât suficient pentru partenerii politici ca să-şi decline responsabilitatea faţă de situaţia de criză în care se află şi aceasta, ca şi alte sectoare, deşi deţin o contribuţie importantă la decăderea sa în timpul guvernării precedente.  

 Interesele statului în sistemul energetic, mai presus de orice

 Acesta a fost şi motivul pentru care tânărul deputat a solicitat colegilor parlamentari să-şi reconsidere poziţia vis a vis de reforma sistemului energetic şi să admită că numai lucrând împreună o vor putea duce la bun sfârşit deoarece ea presupune investiţii majore, ce nu pot caracteriza nicidecum mandatul unui singur ministru sau cabinet. „Strategia de dezvoltare a independenţei energetice a României nu este şi nu trebuie să fie o miză politică, ci una de creştere a securităţii naţionale şi a competitivităţii economiei româneşti” – apreciază Severus Militaru, fiind în continuare convins că această coaliţie poate face treabă bună pentru România dacă cei care deţin interese personale în industria energetică le vor lăsa la o parte. 
 Deputatul a amintit de gravitatea situaţiei din iarna trecută, atunci când majoritatea ţărilor europene s-au văzut private de aprovizionarea cu resurse de gaz natural de provenienţă rusească, situaţie care a afectat şi consumatorii din ţara noastră. Reacţiile europene virulente şi planurile de acţiune din acel moment au fost urmate nu de strategii viabile, ci de … linişte. „Este normal – apreciază parlamentarul gorjean – atât timp cât unii membri ai Uniunii Europene au definit proiecte şi strategii energetice proprii încă din timpul crizei petrolului din anii `70, iar relaţiile lor bilaterale cu furnizorul de la Est sunt unele privilegiate.” 

 Criza gazelor se va repeta la iarnă

 Recent a reapărut riscul ca o nouă criză a gazelor ruseşti să se declanşeze în următoarele luni deoarece situaţia economică şi cea politică din Ucraina creează dificultăţi majore în onorarea angajamentelor de plată către furnizorul rus. În aceste condiţii, dependenţa de un furnizor extrem de sensibil şi instabil este una periculoasă şi pentru ţara noastră, chiar dacă procentul gazelor contractate nu este mare, consideră deputatul de Gorj şi solicită politicienilor implicare şi sprijin urgent faţă de obiectivele energetice asumate de Guvern, obiective care vizează restructurarea sectorului energetic, cu conservarea locurilor de muncă în sectoarele termo-minier şi creşterea producţiei interne prin crearea celor două companii anunţate. Companiile ar trebui să fie funcţionale până la sfârşitul acestui an, producţia lor reducând considerabil riscul ca o nouă decizie rusească de genul celei din iarna trecută să afecteze consumatorii interni.
 În ceea ce priveşte viitorul judeţului Gorj, parlamentarul PDL insistă pe buna înţelegere între cei doi parteneri politici, pe asumarea comună şi a responsabilităţilor şi a succeselor, dar mai ales pe renunţarea la orgolii, punând capăt contribuţiei acestora la deteriorarea situaţiei economice.